Europa de Est are nevoie de un avans "dramatic" al productivităţii

"Pentru a-şi continua creşterea economică, ţările Europei de Est trebuie să asigure o creştere dramatică a productivităţii şi realizarea unor reforme care să susţină o dezvoltare durabilă: reducerea birocraţiei şi a corupţiei, scăderea consumului de energie şi a celui de combustibili tradiţionali, precum şi reducerea barierelor de a demara şi dezvolta afaceri private", a declarat, într-un comunicat, preşedintele East Capital, Peter Elam Hakansson.

După ce, în urmă cu aproximativ 20 de ani, ţările din regiune au început tranziţia de la o economie planificată la cea de piaţă, în ultimii 10 ani, economia şi pieţele est-europene au evoluat cu o viteză fără precedent.

Creşterea economică şi performanţele acestor ţări au plecat de la nivele extrem de scăzute, astfel încât, în aceşti ani, motorul lor principal a fost, într-o mare măsură, tendinţa de recuperare a diferenţelor.

"Întrebarea este însă ce anume va influenţa aceste economii şi pieţe în următoarele decenii. Considerăm că regiunea, ca întreg, îşi va continua evoluţia şi va performa, dar factorii de care depinde creşterea se vor schimba, iar diferenţele din interiorul regiunii vor continua să se accentueze. Atenţia trebuie întreptată asupra productivităţii şi dezvoltării durabile", a afirmat Hakansson.

Productivitatea statelor din Europa de Est a crescut în ultima decadă, iar Banca Mondială estimează că 80% din avansul economic înregistrat între 1999 şi 2005 a fost generat de îmbunătăţirile aduse productivităţii, ceea ce reprezintă un procent foarte mare în comparaţie cu alte regiuni din lume.

"Chiar dacă productivitatea în Europa de Est creşte, ţările din regiune nu trebuie să se complacă în această situaţie. Îmbunătăţirea productivităţii trebuie să fie un proces continuu pentru toate economiile, nu numai pentru cele care înregistrează productivităţi scăzute. Productivitatea în noile ţări membre UE este încă semnificativ mai scăzută comparativ cu vechile ţări membre, în pofida progreselor realizate", a subliniat Hakansson.

Potrivit East Capital, creşterea productivităţii este importantă în sine, dar ar trebui să aibă o deosebită importanţă în Europa de Est, date fiind provocările demografice cu care se confruntă regiunea, principalele probleme fiind legate de îmbătrânirea populaţiei şi de reducerea ponderii persoanelor active care susţin un număr în creştere de pensionari.

Analiştii East Capital amintesc de factorii identificaţi de Banca Mondială asupra cărora statele din regiune trebuie să se concentreze pentru a creşte productivitatea. Printre aceştia se numără promovarea unei bune guvernări şi a stabilităţii macroeconomice, întărirea competiţiei, investiţii privind piaţa muncii şi tehnologia, investiţii în infrastructură şi întărirea sistemului financiar.

"În mod natural, pe măsură ce ţările se dezvoltă, recuperarea decalajelor va constitui din ce în ce mai puţin un motor de creştere în sine, astfel încât realizarea unor reforme este obligatorie pentru a menţine ritmul mare de creştere economică înregistrat în regiune. Printre cele mai semnificative decizii ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea productivităţii şi dezvoltarea durabilă se numără reducerea birocraţiei şi a corupţiei, scăderea consumului de energie şi mai ales a consumului de combustibili tradiţionali, precum şi reducerea barierelor în dezvoltarea afacerilor private", a arătat Hakansson.

Referitor la reducerea consumului de energie şi a combustibililor tradiţionali, East Capital aminteşte că Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a lansat un index pentru energia durabilă, argumentând că regiunea ar putea deveni mult mai eficientă în ceea ce priveşte utilizarea energiei, ceea ce ar conduce la o dezvoltare durabilă.

În medie, ţările foste comuniste folosesc de trei ori mai multă energie decât ţările din Europa de Vest pentru producerea unei unităţi din Produsul Intern Brut, în timp ce noile state membre ale UE aproape au ajuns din urmă media Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

"Referindu-ne la cea de-a treia reformă, reducerea barierelor privind înfiinţarea şi dezvoltarea afacerilor, amintim că Banca Mondială, în cadrul unui studiu care analizează mediul legal de afaceri şi implementarea acestuia, a arătat extrem de clar că Europa de Est poate să îşi îmbunătăţească dramatic climatul de afaceri", a spus Hakansson.

El a adăugat că în ultimii zece ani, Europa de Est s-a dezvoltat mult mai repede decât întreaga lume şi există o multitudine de motive pentru care acest proces nu se va opri, ci va continua în următoarea decadă.