Europa de Est riscă în continuare un deficit de finanţare, în pofida sprijinului UE şi FMI

Speranţele că sprijinul financiar din partea instituţiilor internaţionale va consolida încrederea investitorilor în Europa Centrală şi de Est au scăzut în această săptămână, după ce ratingurile Ungariei au fost reduse la numai o treaptă de nivelul "junk"”, nerecomandabil pentru investiţii.

Riscurile legate de finanţare au determinat guvernele din regiune să propună unele dintre cele mai drastice măsuri de reducere a cheltuielilor de la căderea comunismului, dar există incertitudini legate de capacitatea statelor de a aplica astfel de măsuri în domenii sensibile, precum pensiile şi alocaţiile pentru copii.

Evoluţia ascendentă a burselor internaţionale a mărit apetitul de risc al investitorilor, dar analiştii avertizează că inversarea tendinţei ar provoca un şoc în Europa Centrală şi de Est.

"Dacă tentativa de redresare a pieţelor internaţionale se epuizează, riscurile politice vor amplifica presiunile de scădere a monedelor din regiune", consideră Neal Shearing, analist la Capital Economics.

Forintul unguresc, zlotul polonez şi coroana cehă s-au depreciat cu 2%-3% faţă de euro, în ultimele zece zile, dar leul s-a apreciat în urma acordului României cu FMI.

Premierul desemnat al Ungariei, Gordon Bajnai, a anunţat deja măsuri drastice de reducere a cheltuielilor, printre care reducerea alocaţiilor pentru îngrijirea copiilor, impozitarea salariilor minime şi renunţarea la bonusurile de sfârşit de an pentru pensionari şi angajaţii companiilor de stat.

În Letonia, noul premier Valdis Dombrovskis vrea reducerea cu 20% a salariilor angajaţilor la stat, pe lângă o altă reducere, cu 15%, promisă în acordul cu FMI.

Obiectivul său este menţinerea deficitului bugetar sub 7% din PIB.

Astfel de angajamente se vor confrunta cu opoziţia publică şi politică, dar nerespectarea angajamentelor din acordurile cu FMI ar putea conduce la oprirea finanţării, aşa cum s-a întâmplat în Ucraina.

Moody’s şi Standard & Poor's au revizuit în scădere ratingurile Ungariei, cu perspectivă negativă, după ce autorităţile de la Budapesta au încheiat un acord de 25 de miliarde de dolari cu FMI, la sfârşitul anului trecut.

Ratingurile Letoniei şi României, acordate de S&P, se află deja la nivelul "junk".

La baza evaluărilor se află incertitudinile tot mai mari privind capacitatea acestor ţări de a finanţa deficitele de cont curent, acumulate în ultimul deceniu, când creditele externe au alimentat creşterea mai mare a importurilor faţă de exporturi.

Revizuirea în scădere a ratingurilor Ungariei "trebuie să fie un semnal de alarmă pentru partidele politice, pentru a continua reformele absolut necesare, alternativa fiind deprecierea în continuare a forintului", a declarat Simon Quijano Evans, analist la compania Cheuvreux, divizie a Calyon.

Analiştii anticipează că economia Ungariei se va contracta cu peste 5%.

Guvernul Letoniei a anunţat, luni, că declinul economic ar putea fi de aproape 15%, în timp ce scăderea din Lituania ar putea fi de minim 10%.

Maya Bhandari, analist la Lombard Street Research, anticipează că economia Poloniei, cea mai puternică din regiune, va stagna în 2009, comparativ cu avansul de 1,2% prognozat de analiştii Reuters.

Potrivit analistului Quijano Evans, UE, FMI şi alte instituţii internaţionale au alocat regiunii 130 de miliarde de euro, pentru a opri declinul, iar acest fapt arată că tratează problema extrem de serios.

Săptămâna trecută, FMI a anunţat că a creat o nouă linie de credit, flexibilă, fără condiţii ataşate, pentru economiile emergente care funcţionează bine.

Potrivit analiştilor, printre aceste state s-ar putea afla Polonia şi Republica Cehă.