EXCLUSIV: Discuţiile cu FMI pe bugetul din 2012 pornesc de la o prognoză PIB de 2,3-2,5%

Surse guvernamentale au declarat pentru MEDIAFAX că negocierile cu FMI vor viza în continuare nivelul deficitului cash, iar în cazul în care deficitul bugetar calculat pe metoda ESA 95 (care cuprinde şi pierderile companiilor de stat) va depăşi ţinta de 3% din PIB, din cauze externe, precum o încetinire a economiilor europene mai abruptă decât se anticipează, se ia în calcul şi posibilitatea ca România să solicite derogare din partea consiliului de miniştri ECOFIN.

Reducerea deficitului bugetar la sub 3% anul viitor este asumată de Guvern în acordul cu FMI şi Uniunea Europeană, fiind şi o condiţie de închidere a procedurii de deficit excesiv începută de Comisia Europeană împotriva României în 2009.

"Se lucrează în acest moment la datele privind veniturile şi cheltuielile pe anul viitor. Cifrele finale nu au fost încă stabilile, calcule urmând să continue şi în timpul misiunii FMI şi a Comisiei Europene", au spus sursele.

Draftul iniţial a fost construit pe o creştere economică de 4% în 2012, ceea ce corespunde unui PIB nominal de 590 de miliarde lei, potrivit calculelor Comisiei Naţionale de Prognoză. În consecinţă, deficitul bugetar proiectat iniţial pentru anul viitor s-ar ridica la 17,7 miliarde lei, în scădere cu 6,3 miliarde lei faţă de nivelul programat pentru acest an.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, sâmbătă, că României îi va fi foarte greu să susţină financiar un deficit bugetar de 3% din cauza dobânzilor foarte mari care se percep la finanţare.

Şefii de stat şi de guvern din UE vor avea discuţii cruciale în următoarele zile la Bruxelles, la două summit-uri convocate duminică şi miercuri, unde trebuie să stabilească un plan clar, decisiv pentru rezolvarea crizei datoriilor de stat care ameninţă zona euro şi sistemul financiar global.

Ministerul Finanţelor a angajat de la începutul anului împrumuturi de 41,34 miliarde lei şi 1,401 miliarde euro, prin emisiuni de titluri de stat, bani pentru finanţarea deficitului bugetar. Ministerul a respins din septembrie până la mijlocul lunii octombrie trei licitaţii din zece pentru vânzare de titluri de stat pentru că a considerat că sunt prea mari costurile de împrumut. Licitaţiile programate pentru octombrie acoperă doar titlurile care ajung la maturitate în această lună, de aproape 4 miliarde de lei.

Chiar dacă Finanţele au acceptat în august şi septembrie dobânzi în creştere, planul de finanţare nu a fost îndeplinit. Ministerul a împrumutat în septembrie 3,13 miliarde lei, sub valoarea programată, de 4,7 miliarde lei.

Premierul Emil Boc a afirmat marţi că prognoza de creştere economică pe care va fi construit proiectul de buget pentru anul viitor va fi stabilită de Guvern în luna octombrie, în urma consultărilor cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială.

În prezent, estimarea oficială de creştere economică este de 3,5-4%, dar cifra urmează să fie revizuită în scădere în timpul misiunii celor trei instituţii internaţionale, care va sosi la Bucureşti marţi, 25 octombrie.

Potrivit surselor citate, Comisia Naţională de Prognoză insistă că este probabilă o creştere economică pentru anul viitor de peste 2,5%, chiar de 2,7 -2,8%, dar autorităţile române vor să-şi coordoneze proiecţiile cu cele ale FMI şi CE, care sunt uşor mai pesimiste.

"În niciun caz nu vom accepta estimările vehiculate de unii analişti, de sub 2%", au comentat sursele citate.

Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, declara la sfârşitul lunii septembrie, pentru MEDIAFAX, că FMI va revizui la circa 2% prognoza de creştere economică a României de anul viitor, noua proiecţie fiind la jumătate faţă de estimarea actuală, în condiţiile în care riscurile de contagiune de pe plan extern s-au amplificat.

Ulterior, BERD a redus drastic prognoza de creştere economică a României pentru anul viitor, cu 2,7 puncte procentuale, la 1,1%, în timp ce BCR, cea mai mare bancă locală, are o estimare de 1,9%, cu un punct procentual sub proiecţia iniţială.

BRD-Groupe Societe Generale a anunţat recent o revizuire în jos cu 0,7 puncte a prognozei pentru 2012, de la 2,8% la 2,1%, uşor peste ceea ce anunţat Jeffrey Franks în urmă cu trei săptămâni.

Cea mai optimistă prognoză vine din partea Raiffeisen Bank, care şi-a modificat în scădere estimarea de PIB de la 3,5% la 2,7%.

Comisia Europeană a deschis la începutul anului 2009 o procedură de deficit bugetar excesiv împotriva României şi a recomandat autorităţilor să acţioneze în vederea reducerii decalajului la mai puţin de 3% din PIB până în anul 2012, în mod credibil şi sustenabil, prin măsuri pe termen mediu.

La jumătatea anului trecut, Guvernul a decis majorarea TVA cu cinci puncte procentuale la 24% şi a redus salariile din sectorul public cu 25%. În urma acestor măsuri, Comisia Europeană a decis să nu parcurgă etape suplimentare în procedura de deficit excesiv în cazul României, apreciind că statul a luat măsuri adecvate şi va reduce deficitul bugetar sub nvielul de 3% până la data limită convenită, respectiv sfârşitul anului 2012.

Potrivit Pactului de stabilitate şi creştere al Uniunii Europene, statele membre trebuie să menţină deficitul bugetar în limita a 3% din PIB, calculat conform metodologiei europene, ESA 95, care include şi arieratele companiilor de stat.

Cu toate acestea, mai multe state europene, inclusiv cele mai mari economii din zona euro au depăşit în repetate rânduri această limită, iar UE a deschis împotriva lor procedura de deficit excesiv.

Guvernul a convenit cu FMI ca lista companiilor de stat ale căror pierderi trebuie avute în vedere la calculul deficitului bugetar de anul viitor să fie semnificativ restrânsă, de la 30 la doar 10 societăţi, prin scoaterea din evidenţă a aeroporturilor şi CET-urilor locale.

După primele opt luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 12,97 miliarde lei, reprezentând 2,4% din PIB, iar atât autorităţile române, cât şi reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, se aşteaptă ca deficitul bugetar din acest an să se încadreze în ţinta stabilită în acord.

Bugetul pe acest an, construit pe o creştere economică de 1,5% din PIB, a fost revizuit la începutul lunii august când Guvernul a suplimentat, prin derogare de la legea responsabilităţii fiscale, bugetele mai multor ministere atât pentru finanţarea proiectelor de investiţii, dar şi pentru stingerea de datorii acumulate de companii de stat.

O misiune comună a FMI, Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale se va afla în România în perioada 25 octombrie - 7 noiembrie pentru a treia evaluare a acordului stand-by, iar cele mai importante teme de pe agenda de lucru vizează construcţia bugetului pe anul viitor şi reforma companiilor de stat.

Autorităţile de la Bucureşti au decis în luna martie să prelungească înţelegerea existentă cu FMI, printr-un acord de tip preventiv în valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro). Acordul cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.