EXCLUSIV - Franks: Îngrijorările legate de criza din Grecia au ridicat prima de risc pentru România

Potrivit dealerilor din piaţa bancară, CDS-ul aferent României (costul de asigurare la restructurare/default) a crescut începând cu 7 iunie de la 225 de puncte şi a atins un maxim de 283 de puncte joi, 23 iunie. În prezent, CDS-ul este la 277 de puncte.

"Au existat cu siguranţă anumite efecte negative temporare în ceea ce priveşte prima de risc a României pe pieţele internaţionale, determinate în mod cert de situaţia din Grecia. Aceste efecte s-au manifestat doar în ultimele zile, astfel că va trebui să mai aşteptăm", a spus Franks.

Creşterea în continuare a CDS-ului ar putea afecta România pentru că ar face împrumuturile mai costisitoare, iar investiţiile şi consumul ar deveni la rândul lor mai scumpe.

În luna martie, autorităţile române au decis să prelungească înţelegerea cu FMI, printr-un acord de tip preventiv în valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are România la FMI. Acordul cu Fondul Monetar Internaţional este însoţit de un sprijin preventiv de 1,5 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.

Consiliul Director al FMI a aprobat luni seară prima evaluare a noului acord, de tip preventiv, prin care a pus la dispoziţia României a doua tranşă, de 481 milioane de euro.

Grecia a încheiat anul trecut un acord cu UE şi FMI pentru un împrumut extern de 110 miliarde euro, condiţionat de obiective fiscale menite să reducă deficitul bugetar, de peste 10% din PIB, şi să ajute la aşezarea datoriei publice, de aproape 150% din PIB, într-un tipar sustenabil. Statul elen nu a reuşit să atingă obiectivele din acord şi are nevoie de un nou pachet de bailout, de mărime similară, pentru a evita intrarea în default (incapacitate de plată) pe datoria de stat şi petnru a se putea finanţa până în 2014.

Totodată, instituţiile financiare internaţionale au amânat plata următoarei tranşe, de 12 miliarde euro, din vechiul împrumut către Grecia, cerând guvernului să treacă de urgenţă prin Parlament măsuri dure de austeritate şi o serie de legi menite să accelereze privatizările. Oficialii europeni vor lua o decizie cu privire la următoarea tranşă pe 3 iulie. Grecia are nevoie de aceşti bani înainte de jumătatea lunii iulie pentru a nu intra în default.

Parlamentul elen dezbate în aceste zile legislaţia propusă de premierul George Papandreou şi avizată de experţii instituţiilor financiare internaţionale.

O grevă generală de 48 de ore a început marţi în Grecia. Sute de protestatari s-au reunit în faţa Parlamentului din Atena, iar transportul public din capitală a fost oprit.