EXCLUSIV: Guvernul va introduce stimulente fiscale pentru producerea şi cumpărarea maşinii electrice

Facilităţile menite să încurajeze producţia şi achiziţia de autovehicule electrice vor fi incluse într-o strategie privind încurajarea vehiculului electric, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

Intenţia Guvernului este de a elabora şi pune în practică măsuri de stimulare financiară pentru achiziţia de vehicule electrice (precum acordarea unei "primă ecologice"), pentru încurajarea şi realizarea infrastructurii de încărcare necesară exploatării vehiculelor electrice (acordarea unei prime sau deducerea cheltuielilor din impozitul pe profit), precum şi pentru dezvoltarea producţiei de vehicule electrice şi componente în România (prin scheme de ajutor se stat sau ajutor de minimis).

Potrivit surselor, vor fi introduse şi măsuri de atragere a investiţiilor străine directe pentru fabricarea automobilelor electrice şi a componentelor acestora în România.

Pentru facilitarea introducerii autovehiculelor electrice în România, printre altele, Guvernul va creşte cantitatea de energie din surse regenerabile produsă în România, va dezvolta infrastructura de încărcare a bateriilor pentru autovehicule electrice şi va elabora o strategie naţională privind reciclarea bateriilor pentru autovehicule electrice.

"Odată cu intrarea pe piaţă a autovehiculelor electrice, consumatorii trebuie să poată să înceapă să le încarce, fiind necesar să le fie puse la dispoziţie puncte de încărcare accesibile public, pentru a răspunde nevoii consumatorilor de a încărca bateriile. Pentru realizarea unei reţele adecvate de încărcare cu energie electrică vor fi necesare investiţii semnificative şi definirea standardelor privind siguranţa, interoperabilitatea şi plata", afirmă sursele.

Executivul ia în calcul şi faptul ca, în momentul în care nu mai pot fi folosite la autovehicule din cauza reducerii capacităţii lor de stocare de energie, bateriile să fie folosite în alte scopuri, precum stocarea fixă de energie în gospodării, urmând astfel să fie analizate modalităţi şi sisteme de "utilizare secundară".

Pentru aplicarea strategiei va fi creată Platforma Naţională pentru Vehiculul Electric (PNVE), organism în subordinea Guvernului şi sprijinit de reprezentanţi ai industriei şi al mediului universitar cu preocupări în domeniu.

Sursele au explicat că autovehiculele de acest tip folosesc un motor electric şi sunt încărcate cu energie electrică înmagazinată în baterii sau în alte sisteme alternative de stocare de la bordul vehiculului. Maşinile pot fi autovehicule electrice cu baterii, care nu au altă sursă de putere decât energia electrică furnizată de acestea, autovehicule electrice cu autonomie extinsă, care utilizează bateriile ca principală sursă de energie, dar utilizează şi un motor cu ardere internă pentru extinderea autonomiei şi creşterea autonomiei de deplasare, precum şi autovehicule electrice hibride "plug-in", care utilizează bateriile ca principală sursă de energie, dar pot funcţiona şi în regim hibrid, cu utilizarea unui motor cu ardere internă, inclusiv atunci când bateriile sunt descărcate.

"Preţurile accesibile reprezintă un factor esenţial pentru introducerea autovehiculelor electrice pe piaţă. Pentru a mări cota de piaţă a acestora, preţurile la nivelul consumatorilor vor trebui să scadă semnificativ. O altă provocare importantă o reprezintă crearea unor reţele accesibile de încărcare a bateriilor", afirmă sursele.

Ca şi avantaje sunt indicate eficienţa energetică (motoarele electrice convertesc circa 75% din energia chimică generată de baterii în putere transmisă la roţile autovehiculului, în timp ce motoarele cu ardere internă convertesc numai aproximativ 20% din energia înmagazinată în carburantul convenţional), poluarea redusă, performanţe superioare (motoarele electrice permit o funcţionare fără zgomot şi mai uniformă şi necesită o întreţinere mai redusă decât motoarele cu ardere internă), autonomia de deplasare (autonomia autovehiculelor electrice este de 1-3 ori mai mică decât a autovehiculelor cu motoare cu ardere internă).

Guvernul ia însă în calcul şi timpul de reîncărcare a bateriilor (încărcarea completă a bateriilor poate dura 4-8 ore, chiar şi "încărcarea rapidă" până la 80% din capacitatea bateriilor poate dura circa 30 minute), costul bateriilor ("pachetul" mai mare de baterii este scump şi poate fi nevoie de înlocuirea sa o dată sau de mai multe ori pe durata de viaţă a unui autovehicul), precum şi de gabarit şi greutate ("pachetul" de baterii este greu şi ocupă un spaţiu semnificativ).

Autovehiculele exclusiv electrice par să fie, în opinia Guvernului, opţiunea cea mai promiţătoare pentru utilizare urbană, ţinând cont de autonomia relativ limitată asigurată de baterii şi de raportul potenţial mai bun dintre costurile şi beneficiile realizării unei infrastructuri de încărcare a vehiculelor, mai întâi în oraşe. Emisiile poluante şi fonice mai reduse prezintă, de asemenea, mari beneficii sociale, inclusiv în materie de sănătate, în zonele urbane.

Aceste ultime probleme sunt prezentate cu menţiunea că, în prezent, sunt efectuate numeroase activităţi de cercetare pentru îmbunătăţirea tehnologiei bateriilor pentru creşterea autonomiei, reducerea greutăţii şi a costului, evoluţia acestor cercetări urmând a influenţa în mod semnificativ viitorul autovehiculelor electrice.

Executivul apreciază că autovehiculele electrice ar putea să fie în continuare o piaţă "nişă" în viitorul apropiat, însă se prevede o creştere a vânzărilor pe măsură ce tehnologia pentru baterii va înregistra îmbunătăţiri.

Astfel, unele studii arată o creştere a cotei de piaţă a vânzărilor de autovehicule noi de la 1% - 2% în 2020 la 11% - 30% în 2030. Pentru vehiculele hibride reîncărcabile, se estimează o cotă de 2% în 2020 şi de 5% până la 20% până în 2030.

În prezent, persoanele fizice din statele dezvoltate ale UE cheltuiesc aproximativ 13,5% din veniturile lor pe bunuri şi servicii relaţionate la transport. Într-o aproximare grosieră, cam jumătate din aceste cheltuieli sunt destinate operaţiunilor efectuate asupra mijloacelor personale de transport (de exemplu, alimentarea cu combustibil), iar cealaltă jumătate este destinată achiziţionării mijloacelor personale de transport (spre exemplu, un autoturism) şi achiziţionării de servicii de transport (spre exemplu, bilete de autobuz, de tren sau de avion).

În acelaşi timp, se estimează că, în cazul transportului rutier, aproximativ 40% din totalul emisiilor de CO2 şi 70% din totalul emisiilor de alţi poluanţi se datorează traficului urban.