EXCLUSIV/ InSecuritate. Theodor Livinschi (ACCER): Nu considerăm că este oportun ca întregul consum să fie reglementat şi nici nu credem că acest lucru e posibil

Theodor Livinschi, reprezentant al Asociaţiei Companiilor Consumatoare de Energie din România (ACCER), vorbeşte despre efectele crizei energetice asupra consumatorilor, problemele cu care se confruntă, măsurile luate de autorităţi şi ce ar mai trebui făcut pentru ca aceste companii să rămână competitive.

Prezentăm principalele declaraţii ale lui Theodor Livinschi, sâmbătă seara la emisiunea InSecuritate, de la Aleph News:

Theodor Livinschi: Din păcate, majoritatea companiilor din asociaţia noastră sunt beneficiare a OUG 81/2019 care a oferit acel ajutor de stat pentru evitarea realocării datorită impactului certificatului de carbon în preţul energiei. Au fost excluşi de când a apărut orice formă de ajutor prin aceste OUG-uri, deci sunt impactaţi în totalitate. Partea bună e că la 1 septembrie ei erau deja pregătiţi pentru că nu primiseră nimic până acum, asta ca, să zicem, o glumă neagră. În concluzie, nu simţim un ajutor cu adevărat şi marea problemă e, trecând peste valorile preţurilor, ne uităm acum s-au atenuat, sperăm pe viitor să rămână la fel sau să nu se ridice la nivelurile de dinainte, dar lipsa de cunoaştere a preţurilor, nu vorbim de predictibilitate şi de vizibilitate, strict să cunoşti, să ştii exact la ce preţ consumi şi la ce preţ produci ceea ce generează afacerea ta, e un motiv foarte puternic pentru reconsiderarea poziţiilor companiilor în România.

Theodor Livinschi: O companie care e parte dintr-un grup şi produce un anumit lucru în mai multe ţări, în mai multe fabrici, vin aici nu pentru că românul are o mână deosebită şi lucrează mai bine decât alt cetăţean din altă ţară, ci pentru că la nivel intern, în grup, se decide că acea ţară este competitivă. În momentul în care acea ţară nu va mai competitivă, comenzile  se vor duce în alte ţări. Trebuie să se înţeleagă foarte bine acest lucru şi cred că e oarecum neglijat de factorii de decizie. Noi ne-am prezentat întreaga disponibilitate pentru a explica, am ieşit şi  public cu date din cadrul asociaţiei, mai departe contăm foarte mult pe proactivitate.

„Piaţa din România, în momentul de faţă, trăieşte exclusiv ca în scenarii excepţionale”

Theodor Livinschi: Cred că România, respectând toate directivele europene, poate foarte bine să facă mai mult în ceea ce priveşte sprijinul. Şi când mă refer la sprijin, nu mă refer doar la preţuri mai mici, problema astăzi nu e preţul, doar preţul, problema e faptul că nu există oferte în piaţă şi se va ajunge în situaţia în care, majoritatea consumatorilor, şi nu mă refer la 51%, ci la aproape toţi, vor ajunge la furnizorul de ultimă instanţă şi acolo nu ştiu dacă mai putem să o numim o piaţă, e strict efectul unui mecanism de preluare într-o situaţie de urgenţă. Piaţa din România, în momentul de faţă, trăieşte exclusiv ca în scenarii excepţionale. Piaţa pentru ziua următoare este o piaţă de reglaj, trecând peste procente, îi înţeleg şi pe acei specialişti care spun că în funcţie de modelul de piaţă sau specificitatea pieţei se poate ajunge la expuneri mai mari sau mai mici, sunt de acord, procentul e totuşi uşor cam mare, practic furnizăm totul în regim de ultimă instanţă, care la rândul lui este achiziţionat de către respectivii din piaţa zilei următoare. De ce am mai avea nevoie de o piaţă future, de o piaţă forward?

Theodor Livinschi: E total neconstructiv ce se întâmplă în momentul de faţă şi clienţii care încă sunt plafonaţi şi aici mă refer la IMM-uri şi industria agroalimentară, pur şi simplu nu găsesc oferte. M-aş bucura să mă contrazică cineva. Iar în ceea ce-i priveşte pe cei care nu sunt plafonaţi, acei 1000 de lei pentru 85% din consum şi care tebuie să fie limitaţi la preţul mediu de achiziţie al furnizorului cu cu 73 lei, majoritatea furnizorilor condiţionează semnarea contractului de renunţarea la acel beneficiu care e permis de ordonanţă. E o buclă infinită din care nu avem scăpare. Trebuie schimbate foarte multe prevederi. E blocajul din angro. Revenind la contextul european, dacă e să ne uităm la ţintele de reducere, acestea depinde de cum le interpretăm, cu ce le comparăm şi cum le implementăm. Dacă ne uităm la o poză macro, România şi-a redus consumul destul de mult. Cel puţin pe parte de gaze naturale, consumul a scăzut în mod important. Din punctul nostru de vedere şi al meu personal e destul de devreme să discutăm şi să analizăm foarte profund ceea ce Comisia Europeană va decide să fie implementat.

Theodor Livinschi: Impactul acesta, nu neapărat al preţurilor ridicate, ci al lipsei de cunoaştere a preţurilor şi a lipsei de minimă predictibilitate, coroborat şi cu preţul, sunt companii care şi-au redus activitatea, sunt companii care au sistat activitatea parţial sau temporar. Lucrurile astea dacă nu se corectează se vor răsfrânge la nivelul bunăstării populaţiei. Pentru că angajaţii respectivi vor fi în şomaj tehnic, vor fi concediaţi, vor fi puşi într-un fel sau altul pe hold, lucru pe care nu ni-l dorim şi cred că nu ar trebui să şi-l dorească nimeni.

Sursa ieftină şi comodă Rusia, o greşeală majoră

Theodor Livinschi: Dacă e să ne raportăm la trecut, e clar că s-a făcut o greşeală majoră în momentul în care acea sursă ieftină şi comodă, Rusia, a fost menţinută atâta timp ca variantă principală fără un back-up la îndemână. În ceea ce priveşte alimentarea cu gaze naturale în primul rând pentru la iarnă, în lipsa acordurilor de solidaritate între ţări care să stipuleze în mod precis sau în linii mari, modul, structura, framework-ul în care ţările îşi asigură schimburile de gaze naturale vom rămâne la deciziile pe care le va lua Comisia Europeană. Noi trebuie să nu uităm că avem o capacitate de producţie care poate fi mărită. Mă refer la zona de gaze naturale, dar şi pe parte de energie electrică şi ar fi bine să fim pregătiţi să o creştem oricând. Nu putem şti când ni se va spune că trebuie să asigurăm unui vecin o anumită cantitate de gaze naturale. Până la urmă noi trebuie să fim în orice situaţie mai bine decât sunt vecinii noştri, mai bine decât sunt alte ţări pentru că avem destule minusuri care trebuie compensate prin avantaje energetice.

„Trebuie să protejăm investiţiile actuale şi să încercăm să atragem investiţii noi”

Theodor Livinschi: Trebuie să protejăm investiţiile actuale şi să încercăm să atragem investiţii noi pentru că sunt foarte multe companii care se retrag de pe piaţa din Rusia şi România e o variantă, dar trebuie să creăm un cadru care să le permită să ne considere în planurile lor. Dacă noi ne limităm producţia de gaze naturale şi ne bazăm strict pe ceea am depozitat şi pe o producţie la un nivel nu foarte ridicat e posibil să avem surprize. Trebuie să fim pregătiţi. Totuşi am încredere că la nivel de securitate în aprovizionare, deci la la disponibilitatea comodităţii, autorităţile, ministerul au luat toate măsurile pentru a asigura trecerea acestei ierni.

Theodor Livinschi: Da, se vorbeşte de un preţ fix pentru întreaga industrie, dar dacă e să-mi ofer o părere personală, total aparte faţă de mesajele asociaţiei, stau şi mă gândesc că modificarea ordonanţei la 1 septembrie a fost fundamentată din cauza lipsei de bani la bugetul de stat. Ok. Dacă tu incluzi şi beneficiarii de OUG 81, care au nişte cantităţi foarte importante de energie electrică, îi incluzi în schemă, ca să-ţi asiguri şi lipsa aceea de bani la buget, cred că preţul ar trebui să ajungă undeva la 2 lei. Dacă lucrurile se vor întâmpla şi preţul va fi aproape de 1 leu înseamnă că motivul iniţial al modificărilor ordonanţei nu stă în picioare. Dar vom vedea exact. Important e să fie făcute din timp şi să se cunoască, trecând peste măsurile pe care le va aduce. Să ne gândim că pe 1 septembrie, consumatorii au aflat, mă refer la cei care nu erau beneficiari de OUG 81, şi nici IMM-uri, şi nici industria alimentară, au aflat deodată că nu mai beneficiază de acea limitare, lucru care nu e în regulă.

Theodor Livinschi: Scopul principal în momentul de faţă este să trecem peste această perioadă şi să avem şansa de a ne focusa din nou pe sustenabilitate pentru că dacă nu trecem perioada aceasta nu va mai avea de ce să ne preocupe sustenabilitatea. Odată închise facilităţi de producţie, e complicat de revenit pentru că ele satisfac o nevoie care poate fi înlocuită de către alte state.

Theodor Livinschi: Nu considerăm că este oportun ca întregul consum să fie reglementat şi nici nu credem că acest lucru e posibil pentru că România, faţă de perioada în care piaţa era reglementată în proporţie mai ridicată, a devenit importator şi nu-şi mai satisface singură nevoia de consum în mod preponderent. Deci, va fi destul de dificil de impus costurile de import. Şi în acelaşi timp, trebuie să reţinem că fiecare membru din asociaţia noastră, fiecare entitate din industrie are nişte strategii proprii prin care încearcă să devină mai competitivă faţă de ceilalţi participanţi la piaţa lor. Unul dintre aceste aspecte care îi face mai competitivi pe clienţii mari consumatori este strategia de achiziţie a energiei. Lucru care nu mai poate fi implementat astăzi pentru că nu avem nici de unde să cumpărăm şi nici nu ne cunoaştem costurile. Dacă s-ar reglementa cu totul... depinde de valoare. Poate să ajungem la o valoare atît de bună încât toată lumea va fi satisfăcută.