EXCLUSIV: Listă a Guvernului cu 115 investiţii în buget, unele cu termen mai mare faţă de cel oficial

Din totalul celor 63 miliarde lei, necesarul de finanţare până în 2020, un total de 39,1 miliarde lei trebuie acoperit doar din bugetul de stat.

Proiectele au fost propuse spre a fi introduse în proiectul de buget pe 2015 de Secretariatul General al Guvernului (73 de investiţii), Ministerul Transporturilor (24), Ministerul Mediului (7), Ministerul Justiţiei (3), Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Economiei (câte două), Ministerul Culturii, Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Educaţiei şi Serviciul de Protecţie şi Pază (câte unul), iar valoarea cumulată şi actualizată a acestora depăşeşte, conform documentului obţinut de MEDIAFAX, cifra de 114,5 miliarde lei.

Dintre acestea, 70 de proiecte (care mai necesită o finanţare de 48,79 miliarde lei (77% din total), din care 33,58 miliarde lei din bugetul de stat) au un stadiu fizic de execuţie cuprins între 0,01% şi 99,9%, 25 de proiecte ( 482,2 milioane lei (0,76% din total), din care 458,1 milioane lei din buget) sunt finalizate integral, dar fără achitarea tuturor facturilor, iar 20 de proiecte (13,8 miliarde lei (21% din total), din care 5,1 miliarde lei din buget) nu sunt încă începute.

Pentru proiectele încă neîncepute se va încerca obţinerea de fonduri externe nerambursabile, o altă variantă fiind sistarea unora dintre acestea.

Conform legii, înainte de aprobarea bugetului, Ministerul Finanţelor este obligat să prezinte Guvernului lista proiectelor de investiţii publice semnificative prioritizate care urmează să fie finanţate prin bugetul de stat, proiectele fiind selectate în funcţie de oportunitate, justificare economică şi socială, suportabilitate financiară, perioada rămasă până la finalizare, angajamentele asumate de România cu instituţiile financiare internaţionale.

Pentru unele dintre proiectele incluse pe listă, anii indicaţi ca dată programată a terminării sunt uşor mai mari decât cei anunţaţi în mod oficial ca termen de finalizare.

Astfel, pentru tronsonul Suplacu de Barcău-Borş, parte a autostrăzii Transilvania, pentru care termenul de finalizare a fost indicat de fostul ministru al Transporturilor Dan Şova ca fiind 2016, anul programat de terminare este 2017, iar pentru tronsonul Mihăieşti-Suplacu de Barcău, anunţat spre finalizare de aceeaşi sursă pentru 2017, data de finalizare din document este cu un an mai târziu, în 2018.

Celelalte tronsoane ar trebui să fie încheiate în 2015 (Gilău-Nădăşelu), în 2016 (Târgu Mureş-Ogra şi Ogra-Câmpia Turzii) şi în 2017 (Nădăşelu-Mihăeşti).

Stadiul fizic de execuţie a întregii autostrăzi, începută în urmă cu zece ani, este de doar 20%, iar statul mai are de plătit, conform documentului, 6,1 miliarde lei, totul de la bugetul de stat.

Proiectul autostrăzii Braşov-Borş, denumit Autostrada Transilvania, a fost început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu firma americană Bechtel, care trebuia executat până în 2012. Contractul a suferit în decursul timpului mai multe modificări şi a fost reziliat în mai 2013, iar pentru doar 52 kilometri realizaţi, reprezentând 12,5% din lungimea totală a autostrăzii, de 415 kilometri, statul român a plătit 1,2 miliarde de euro companiei americane.

Şi autostrada Bucureşti-Braşov este pe lista proiectelor luate în calcul în bugetul de anul viitor, cu estimarea că tronsonul Ploieşti-Comarnic va fi terminat în 2019, iar tronsoanele Bucureşti-Ploieşti şi Comarnic-Braşov vor fi finalizate în 2016. La acest moment, contractul pentru construcţia în concesiune a tronsonului Comarnic-Braşov nu a fost încă semnat, din cauza discuţiilor încă nefinalizate între firma concesionară şi finanţatori, iar ministrul Transporturilor, Ioan Rus, afirma că va stabili în această toamnă dacă sunt întrunite condiţiile de semnare a contractului, în caz contrar procedura urmând să fie reluată.

Autostrada, începută în 2007, are un stadiu fizic de execuţie de 31% şi mai necesită încă 5,9 miliarde lei, din care 2,6 miliarde lei din buget, în condiţiile în care 3,3 miliarde lei pentru Comarnic-Braşov ar trebui asigurate de către concesionar din surse proprii şi atrase.

Tronsonul Piteşti-Sibiu, pentru care autorităţile au asigurat că va fi amenajat ca drum expres până în 2020, iar ulterior ca austradă, nu este luat în calcul la finanţare pentru anul viitor.

Amenajarea râului Săsar din municipiul Baia Mare, prevăzută într-o hotărâre de guvern din 2004 să fie încheiată în cel mult cinci ani şi pentru care localnicii insistă de mulţi ani din cauza inundaţiilor, este programată acum să fie terminată în 2020. Proiectul a fost iniţiat în urmă cu 14 ani şi are un stadiul fizic de execuţie de 21%, fiind necesare încă 99,7 milioane lei.

Modernizarea canalului navigabil Dunăre-Marea Neagră, inclusiv pentru înlocuirea echipamentelor vechi de aproape 40 ani, anunţată să fie încheiată în 2017, are ca dată de terminare "anul 2020 - în funcţie de alocaţii". Totatul necesar de finanţare până la finalizare se ridică la 1,1 miliarde lei, totul din bugetul de stat.

În schimb, noul sediu al Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP), construcţie începută în 2008 şi care mai necesită încă 44,9 milioane lei, va fi terminat anul viitor. Stadiul fizic de execuţie este de 75%, iar valoarea totală a lucrării se ridică la 175,9 milioane lei, integral din bugetul de stat.

Pe lista investiţiilor bugetate anul viitor se află şi linia de cale ferată Vâlcea-Vâlcele, o lucrare începută încă din iunie 1979 şi care ar urma, conform documentului, să fie încheiată la sfârşitul anului 2017. Lucrarea are un stadiu fizic de execuţie de doar 3% şi necesită încă 1,6 miliarde lei, integral de la buget, dintr-un total de 2 miliarde de lei.

În 1996, CFR a semnat cu aso­cierea dintre compania italiană Secol şi societatea americană Royal Inter Trade un contract de realizare a liniei de cale ferată Vâlcea-Vâlcele şi de refacere, consolidare şi supraînălţare a căii ferate în zona Porţile de Fier I, la o valoare de 138 milioane do­lari. Ulterior, Guvernul a decis să renunţe la proiect, iar CFR a reziliat unilateral contractul, dar antrepre­no­rul italo-american a obţinut la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o hotărâre defi­ni­tivă şi irevocabilă de realizare a lucrării, cu daune de 1.000 dolari pentru fiecare zi de întârziere plătite de partea română.

În condiţiile în care, pe fondul lipsei de fonduri alocate de Guvern, compania CFR tot nu şi-a dat acordul pentru executarea lucrării, în contul operatorului feroviar s-au adunat daune totale de circa 1,3 milioane dolari. Cumularea acestor penalităţi ar înceta doar după executarea contractului, a cărui valoare este însă estimată în prezent la de patru ori mai mult decât suma iniţială, din cauza majorării preţurilor la materii prime, materiale şi manoperă.

În urmă cu doi ani, Fondul Monetar Internaţional a impus Guvernului să renegocieze contractul pentru linia de cale ferată Vâlcea-Vâlcele şi să găsească soluţii de finanţare a proiectului, chiar şi cu garanţii de stat.

Pe lista proiectelor propuse pentru bugetul pe anul viitor au mai fost incluse, printre altele, cele privind magistrala 5 de metrou Drumul Taberei-Pantelimon început în 2008, cu tronsoanele Drumul Taberei-Universitate (stadiul fizic de execuţie 30,2%, total necesar de finanţare de încă 1,8 miliarde lei, din care 1,4 miliarde lei din bugetul de stat, şi dată programată a terminării în 2020) şi Universitate-Pantelimon (stadiu de execuţie 6,8%, necesar de încă 3,3 miliarde lei, din care 3,2 miliarde lei din buget, dată a terminării 2020), varianta de ocolire a municipiului Braşov începută în aprilie 2012 (56%, 195 milioane lei, 74,6 milioane lei din buget, anul 2015), reabilitarea secţiunii Băneasa-Feteşti de pe linia de cale ferată Bucureşti-Constanţa începută în octombrie 2000 (88,1%, 341,4 milioane lei, totul din buget, 30 septembrie 2015), laserul de la Măgurele început în 2012 (40%, 716,4 milioane lei, 240,6 milioane lei din buget, 31 octombrie 2015), reabilitarea DN 56 Craiova-Calafat începută în ianuarie 2011 (32%, 208,8 milioane lei, 65,6 milioane lei din buget, anul 2015), construcţia autostrăzii Lugoj-Deva începută în mai 2007 (25%, 1,6 miliarde lei, 894,7 milioane lei din buget, anul 2016), lărgirea la patru benzi a centurii Bucureşti sud proiectată în 2012 (10%, 903,7 milioane lei, totul din buget, cu termen de finalizare în 24 luni de la data emiterii ordinului de începere), reabilitarea părţii sudice a litoralului în zona Constanţei (Mamaia sud şi Tomis) şi Eforie Nord începută în 2013 (1,80%, 612,7 milioane lei, 89 milioane lei din buget, anul 2015), varianta de ocolire a municipiului Constanţa începută în octombrie 2011 (45%, 321,4 milioane lei, totul din buget, anul 2017), reabilitarea DN6 Alexandria-Craiova începută în mai 2011 (70%, 274,2 milioane lei, 106,2 milioane lei din buget, anul 2016), palatul de justiţie Prahova început în 1996 (60%, 94,7 milioane lei, totul din buget, anul 2017), sistemul informaţional de management integral al apelor început în 2006 (stadiu de execuţie de doar 1%, 669,4 milioane lei, 207,6 milioane lei din buget, anul 2017).

Spre finanţare din bugetul pe anul viitor este propusă şi linia de metrou 1 Mai-Aeroportul Henri Coandă Otopeni, început în 2009, dar cu un grad fizic de execuţie de 1,70%, care necesită 5,1 miliarde lei, totul din bugetul de stat (propus însă spre finanţare din fonduri comunitare nerambursabile), anul programat pentru finalizare fiind 2020.

Pe lista proiectelor cu un stadiu fizic de execuţie zero şi care sunt propuse spre finanţare din bugetul pe anul viitor se află, printre altele, construcţia variantei de ocolire Târgu Mureş începută în septembrie 2014 (care necesită încă 237,6 milioane lei, din care 127,7 milioane lei din bugetul de stat, având ca dată programată a terminării anul 2016), construcţia autostrăzii Sebeş-Turda (4,4 miliarde lei, 1,3 miliarde lei din buget, anul 2016), construcţia variantei de ocolire Târgu Jiu începută în august 2014 (218,2 milioane lei, 125,2 milioane lei din buget, anul 2016), construcţia variantei de ocolire Bacău începută în august 2014 (976,6 milioane lei, 449,6 milioane lei din buget, anul 2016), reabilitare podurilor peste Dunăre începută în august 2013 (218,8 milioane lei, 69,1 milioane lei din buget, decembrie 2015), autostrada de centură a Bucureştiului programată să înceapă în 2015 (3,1 miliarde lei, din care 328,5 milioane lei din buget şi restul asigurat de concesionar, anul 2018), modernizarea infrastructurii privind siguranţa circulaţiei pe DN1 în sate liniare şi puncte negre, încă fără ordin de începere (112,1 milioane lei, 50,6 milioane lei din buget, anul 2017), varianta de ocolire a municipiului Satu Mare, care va începe în iulie 2015 (730,4 milioane lei, 229,7 milioane lei din buget, anul 2017), varianta de ocolire a municipiului Slatina, care va începe în iulie 2015 (219,8 milioane lei, totul din buget, anul 2019), palatul de justiţie Mehedinţi, început în 2013 (116,6 milioane lei, totul din buget, anul 2018), extinderea secţiei de oncologie la Spitalul de Urgenţă Bucureşti, care va începe în iulie 2015 (150,2 milioane lei, totul din buget, iulie 2017).

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a declarat, joi, referitor la investiţiile efectuate în acest an de Guvern, că execuţia bugetară pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor) arată mult mai rău decât cea pe cash, scăderea investiţiilor noi fiind de 55%. Diferenţa provine din faptul că la capitolul investiţii au fost plătite anumite arierate.

El a semnalat că investiţiile publice au coborât la minimul ultimilor cinci ani şi a confirmat ipoteza că lupta anticorupţie a dus la încetinirea investiţiilor, lansată în urmă cu două săptămâni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, arătând că autorităţile publice nu încep noi investiţii de frica Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Potrivit unor surse oficiale, premierul Victor Ponta a fost la BNR înainte de alegeri pentru a discuta situaţia bugetară şi programul pentru 2015, unde l-ar fi rugat pe fostul secretar de stat în MFP Gheorghe Gherghina să-i ofere sprijin ministrului delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, pentru a închide bugetul în 2% din PIB. Ţinta de 2,2% din PIB pe cash în 2014 era negociată cu FMI şi CE exclusiv pentru cheltuieli de confinanţare programe din fonduri UE, dar nu mai poate fi menţinută întrucât la rectificare s-au tăiat fondurile respective.

"La aceeaşi rectificare s-a asumat că bugetul va închide cu uşor excedent în octombrie, deci nu există spaţiu fiscal pentru plata în avans a drepturilor salariale câştigate în instanţă. Este nevoie de rectificare şi de tăierea cheltuielilor de la alte ministere, ceea ce ar însemna în special investiţii", au completat sursele citate.

Ipoteza unei noi rectificări bugetare nu pare agreată de Consiliul Fiscal, Ionuţ Dumitru declarând pentru MEDIAFAX că ar fi încălcate prea multe prevederi legale.

"Fără rectificare bugetul ar putea închide cu un deficit de 2,8% din PIB, dacă se plătesc în avans drepturile salariale câştigate în instanţă, la fel cum se previzionează că va închide bugetul pe 2015 fără măsuri de reducere a chetuielilor sau creştere a veniturilor", au spus însă sursele citate.

O astfel de măsură nu ar ajuta însă construcţia bugetară pentru anul 2015, întrucât ţintele convenite cu FMI şi Comisia Europeană vizează deficitul calculat potrivit ESA, ori drepturile salariale au fost deja introduse în deficitul ESA la momentul în care au fost câştigate şi au devenit o obligaţie certă pentru stat.

Mai mult, mutarea cheltuielilor de investiţii pentru 2015 creşte deficitul pe ESA şi va pune presiuni suplimentare pentru ajustări structurale, pentru ca România să atingă angajamentul din MTO (Medium Term Objective) stabilit prin Pactul Fiscal.

"Cheltuielile pentru 2015 sunt aproape la blană. Sunt angajamente, sunt co-finanţări care nu mai pot fi amânate. Ministerul Fondurilor UE a calculat un necesar de co-finanţare de 15 miliarde lei pentru a-şi atinge ţintele. Altfel, sunt bani pierduţi de la UE. Pe toată legislaţia în vigoare, deficitul de anul viitor trece de 2,8% din PIB, cât a calculate CE", au mai spus sursele citate.

Potrivit primelor estimări realizate de ministerul Fondurilor Europene, cheltuielile pentru co-finanţare ar trebui să se tripleze anul viitor, de la 4,5-5 miliarde lei anul acesta la 15 miliarde lei pentru a putea îndeplini ţintele de absorbţie şi, mai ales, pentru a nu fi pierdute definitiv sume importante alocate în exerciţiul financiar 2007-2014.

Misiunea comună de experţi ai Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene se va afla la Bucureşti în perioada 2-10 decembrie pentru a discuta cu autorităţile române proiectul legii bugetului pentru anul viitor.