EXCLUSIV MEDIAFAX: Analiza macroeconomică a bugetului României pentru anul 2025

Bugetul României a fost adoptat de guvern în sedinţa din 1 februarie 2025 şi va fi transmis în Parlament pentru dezbatere şi aprobare. Calendarul normal al aprobării bugetului de stat a fost întârziat din cauza rundelor de alegeri parlamentare şi prezidenţiale din decembrie 2024 şi a formării unui nou Guvern. Amânarea aprobării bugetului are un impact negativ asupra predictibilităţii economice dar are un impact pozitiv asupra consolidării fiscale necesare în anul 2025 (în lipsa aprobării bugetului se pot face economii deoarece cheltuielile se fac în conformitate cu legea finanţelor publice nr. 500 /2002 art 37(1) „Dacă legile bugetare nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, Guvernul îndeplineşte sarcinile prevăzute în bugetul anului precedent, limitele lunare de cheltuieli neputând depăşi de regulă 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent”).

Ipotezele macroeconomice – contextul extern

În evaluarea bugetului 2025, este necesară analiza evoluţiilor economice globale şi mai ales europene, deoarece economia României are un grad ridicat de deschidere economică – 70% din exporturile şi importurile noastre se desfăşoară cu economiile europene (îndeosebi cu Germania, Italia, Franţa, Ungaria, Polonia). Evoluţiile economice externe au impact asupra exporturilor şi importurilor, consumului şi investiţiilor, toate acestea având efect asupra indicatorilor macroeconomici, îndeosebi asupra creşterii economice, investiţiilor, balanţei comerciale şi de cont curent din România.

În ultima sa prognoză (ianuarie 2025), Banca Mondială estimează o creştere economică de doar 2,7% la nivel global în perioada 2025-2026, cu un avans mai puternic în economiile emergente (4,1%), în timp ce în cazul economiilor dezvoltate, creşterea economică se aşteaptă să atingă 1,7%. Deşi scenariul este optimist (nu ia în calcul efectul contracţionist al aplicării tarifelor şi războaielor comerciale), trebuie să observăm că rata de creştere estimată se află sub pragul de creştere economică sustenabilă (3,5% la nivel global) dar şi sub rata medie de creştere economică înregistrată în perioada pre-pandemie. Pentru perioada 2025-2026, se estimează o creştere a zonei euro de aproximativ 1,1%, consolidând procesul de redresare. Este un nivel optimist, având în vedere ultimele evoluţii din trim 4 faţă de trim 3 din 2024, când datele Eurostat indică stagnare pentru Zona Euro, +0,1% pentru UE, în detaliu cădere economică în Germania (-0,2%), Irlanda (-1,3%), Franţa (-0,1%) precum şi stagnare în Italia şi Austria. Îngrijorător, Germania a înregistrat al doilea an consecutiv de contracţie economică, iar prognoza Ministerului Economiei din Germania pentru anul 2025 este de +0,3% (optimist, neluând în calcul contracţia economiei europene din cauza politicilor protecţioniste anunţate de SUA).

Din punctul de vedere al sustenabilităţii fiscal-bugetare, 8 ţări din Uniunea Europeană se află în Procedura de Deficit Bugetar Excesiv (Belgia, Franţa, Italia, Ungaria, Malta, Polonia, România şi Slovacia). În 2024, 12 ţări UE au avut deficite bugetare mai mari de 3% din PIB şi datorii mai mari de 60% din PIB, nerespectând astfel criteriile de convergenţă nominală stabilite prin Tratatul de la Maastricht.

Ipotezele macroeconomice – contextul intern

Bugetul României pentru anul 2025 este construit cu o rată de creştere economică de 2,5% (sub pragul de creştere economică sustenabilă de 3%). FMI estimează pentru România o rată de creştere economică de 3,3%, Comisia Economică 2,5%, OCDE 2,6% iar Banca Mondială prognozează 2,1% pentru acest an. Rata de creştere economică de 2,5% este moderat – optimistă, balanţa riscurilor fiind echilibrată. Rata de creştere a PIB real poate fi afectată de contracţia economiei europene şi de măsurile de consolidare fiscală, dar poate fi influenţată pozitiv de absorbţia integral a fondurilor europene şi de efectul multiplicator al stimulilor economici de 8% din PIB acordaţi pentru populaţie şi companii şi al investiţiilor publice record.

Bugetul pe anul 2025 este construit pe o ţintă a PIB nominal (în preţuri curente) de 1913 miliarde lei, în creştere cu 148 miliarde lei faţă de PIB-ul efectiv înregistrat în anul 2024. Din punctul de vedere al metodei PIB bazată pe valoarea adăugată, creşterea economică de 2,5% vine din contribuţiile industriei (+0,1pp), agriculturii (+0,1pp), construcţiilor (+0,4pp), serviciilor (+1,6pp) şi impozitelor nete pe produs (+0,3pp). Din punctul de vedere al PIB după metoda cheltuielilor, consumul final (+1,7pp), formarea brută de capital (investiţiile) (+1,6pp) iar exporturile nete (exporturi minus importuri) îşi menţin contribuţia negativă şi în 2025 (-0,8pp). Din punctul de vedere al PIB după metoda veniturilor, estimez menţinerea structurii remunerarea muncii (remunerarea lucrătorilor) (38%), remunerarea capitalului (excedentul brut de exploatare) (53%) şi taxe nete (taxe pe producţie şi import minus subvenţii) (9%), o structură inversă faţă de ţările dezvoltate din UE.

Inflaţia medie anuală este estimată la 4,4%, cursul valutar mediu de 5,01 lei / euro, numărul mediu de salariaţi este estimat la 5.475.000 iar numărul de şomeri la 250.000. Câştigul salarial mediu net este prognozat la 5.355 lei (1070 euro).

Ţinta de deficit bugetar este de 7% din PIB atât pe metodologie cash, cât şi ESA (European System of Accounts, metodologia europeană comparabilă), diferenţa dintre veniturile bugetare prognozate la 34,9% din PIB şi cheltuielile la 41,9% din PIB, ambele în metoda cash. Deficitul bugetar de 7% din PIB este superior deficitului bugetar în PIB de 3,8%, care ar asigura stablizarea ponderii datoriei guvernamentale în PIB.

Analiza macroeconomică a viziunii bugetare

O consolidare fiscal-bugetară calitativă, inteligentă, presupune reducerea deficitului bugetar (prin măsuri care să afecteze cât mai puţin economia reală) şi mai ales creşterea PIB, a potenţialului economic, prin măsuri de stimulare a investiţiilor şi exportului. Măsurile de austeritate care lovesc consistent în motoarele creşterii economice trebuie excluse, nu ar conduce decât la intrarea în ”cercul vicios al morţii economice”, aşa cum a mai experimentat economia noastră. România trebuie să maximizeze creşterea economică sub constrângerile prevăzute de regulile fiscal-bugetare europene, a angajamentelor NATO şi, mai ales, din perspectiva menţinerii sustenabilităţii finanţelor publice şi a încrederii investitorilor.

Guvernul vizează un buget de dezvoltare, bazat pe investiţii publice masive (7,8% din PIB, 150 miliarde lei, plus 31 miliarde lei faţă de nivelul din 2024 şi alocare de 2,5 ori mai mare decât în perioada 2020-2021) şi consolidare fiscală (reducerea deficitului bugetar de la 8,6% din PIB în anul 2024 la 7% din PIB în anul 2025). Construcţia bugetară respectă întocmai angajamentele prevăzute în Planul bugetar structural naţional (2025-2031), angajat în faţa Comisiei Europene şi aprobat săptămâna trecută în ECOFIN (Consiliul Afaceri Economice şi Financiare, ce cuprinde miniştrii de finanţe din ţările UE).
Deficitul bugetar de 7% din PIB în UE se poate obţine printr-un mix de reforme şi investiţii. Reformele presupun o mai bună colectare a veniturilor bugetare (unde România are una dintre cele mai reduse ponderi în PIB din UE) (INFOGRAFIC1) şi raţionalizarea cheltuielilor bugetare (unde, din nou, România are una dintre cele mai reduse ponderi în PIB din UE) (INFOGRAFIC2).

Foto: Infografic 1

Foto: Infografic 2

Controlul cheltuielilor este monitorizat de către Comisia Europeană prin respectarea traiectoriei prin care creşterea cheltuielilor bugetare primare nete să nu depăşească 6,1% în 2025 faţă de anul trecut (art 2 din Regulamentul UE 2024/1263 defineşte cheltuielile bugetare primare nete = cheltuielile publice, excluzând (i) cheltuielile cu dobânzile, (ii) măsurile discreţionare privind veniturile, (iii) cheltuielile aferente programelor Uniunii care sunt acoperite integral de venituri din fondurile Uniunii, (iv) cheltuielile naţionale cu cofinanţarea programelor finanţate de Uniune, (v) elementele ciclice ale cheltuielilor cu indemnizaţiile de şomaj şi (vi) one off, măsurile cu caracter excepţional, precum şi alte măsuri temporare) (INFOGRAFIC3).

Foto: Infografic 3

Analiza principalelor măsuri de consolidare fiscal-bugetară

Pe partea de cheltuieli, analiza de eficienţă (spending review) realizată de Ministerul Finanţelor în domeniile Sănătate şi Educaţie îşi produce deja efectele, fiind luate măsuri de raţionalizare a banului public investit. Analiza de eficienţă a cheltuirii banului public trebuie extinsă în toate domeniile bugetare. România trebuie să extindă procedura achiziţiilor publice centralizate în marile domenii publice. Comasarea entităţilor publice va avea ca principală ţintă reducerea cheltuielilor dar condiţionat de creşterea calităţii serviciilor publice oferite. Ar fi optim ca procesul de comasare / restructurare a agenţiilor de reglementare să nu reducă eficienţa procesului de supraveghere a pieţelor şi nici să presupună o creştere a cerinţelor de raportare / birocraţiei, de natură a afecta investiţiile. Stabilirea unui obiectiv de reducere cu 20% în 3 ani a raportărilor făcute de companii către instituţiile publice (inclusiv de reglementare) ar impusiona afacerile, cu impact pozitiv în investiţii, crearea de locuri de muncă bine plătite şi creşterea economică. Menţinerea în plată a pensiilor, salariilor şi altor venituri din sistemul public precum şi a altor forme de asistenţă socială au fost implementate în condiţiile creşterilor consistente din anul superelectoral 2024 (observăm menţinerea în plată a unor pensii crescute în medie cu 40% dec 2024 / dec 2023, menţinerea în plată a unor cheltuieli de personal crescute cu 24 % anul trecut, toate la o inflaţie bazată pe IPC de 5,1%). În condiţiile unei structuri rigide a cheltuielilor – constantă în perioada postdecembristă – reducerile de la capitolele Bunuri si servicii (partea de funcţionare a statului, cea nefinanţată din FNUASS Fondul National Unic de Asigurări de Sănătate şi destinată plăţilor către spitale şi medicamente) şi Subvenţii au raţiune economică.

Creşterea cheltuielilor de investiţii (cu o pondere însemnată 62% din fonduri europene si PNRR) la 7,8% din PIB în 2025 este indicată, mai ales în contextul obiectivului de creştere a potenţialului economic, necesar pentru reducerea problemei deficitelor gemene (deficitul bugetar şi deficitul de cont curent, în mare măsură cauzat de dezechilibrul din balanţa comercială). Măsuri complementare eficiente pentru raţionalizarea fiecărui leu cheltuit din buget sunt: analiza eficienţei şi prioritizarea investiţiilor publice; analiza performanţei schemelor de ajutor de stat şi a garanţiilor acordate companiilor – ajustarea acestora în funcţie de feedback-ul investitorilor dar şi orientarea acestora cu prioritate pentru dezvoltarea clusterelor de competitivitate ale României, cu punctaje crescute pentru crearea de locuri de muncă bine plătite, export şi producţie şi servicii cu valoare tehnologică ridicată.

Pe partea de venituri, efectul contracţionist al reducerii pragului de impozitare la microîntreprinderi (Jalon prevăzut în PNRR şi Planul Naţional Bugetar Structural, măsură cerută prioritar de Comisia Europeană), al eliminării facilităţilor fiscale pentru IT, construcţii şi agricultură / alimentară, dar mai ales al impozitului pe construcţii speciale (o măsură cu un grad ridicat de senzitivitate la investiţii şi care trebuie bine calibrată, prin dialog cu mediul de afaceri) poate fi contracarat, pe lângă efectul de antrenare al investiţiilor publice masive, de participarea în schemele de ajutor de stat şi programele de garanţii ptr IMM-uri.
Analiza stimulilor din Bugetul 2025, prin scheme de ajutor de stat şi garanţii. Oportunităţi pentru companii. Viziunea privind reindustrializarea României continuă prin schemele de ajutor de stat şi garanţii pentru creditele contractate de IMM-uri. În buget sunt alocări bugetare şi de angajament pentru următoarele scheme de ajutor de stat mari (selectiv): a) Schemele de ajutor de stat trecute în Planul Naţional Bugetar Structural - Schema de ajutor pentru marea industrie din România (metalurgie, siderurgie şi industria chimică) (1 miliard euro, multianual); Schema de ajutor de stat pentru investiţii regionale cuprinse între 50 şi 500 milioane lei (industria alimentară, industria chimică, industria farmaceutică, industria metalurgică, industria de apărare, industria construcţiilor metalice, construcţia de maşini şi instalaţii, fabricarea de utilaje şi echipamente, echipamente electrice) (1 miliard euro, multianual) (granturi, facilităţi fiscale, simplificarea administrativă - reducerea termenelor pentru obţinerea autorizaţiilor, alocarea directă a terenurilor din domeniul public/privat al statului sau autorităţilor locale pentru investiţii, dezvoltarea infrastructurii de transport şi utilităţi necesare investiţiilor); Schema privind stimularea investiţiilor mari în România, pentru o dezvoltare regională echilibrată (450 milioane euro, multianual); Schema Construct Plus, pentru fabricarea materialelor de constructii (596 milioane euro, multianual); InvestAlim pentru investiţii în fabrici de procesare a materiilor prime agricole şi alimente (590 milioane euro, multianual); b) Programe de sprijin si garanţii pentru IMM-uri: StartUp Nation4; Programul de Microindustrializare; Programul pentru creşterea competitivităţii produselor industriale româneşti; Programul de Digitalizare IMM-uri (520 milioane euro); Continuarea susţinerii prin plăţi de granturi, dobânzi si comisioane in programele IMM Invest şi IMM Plus; Continuarea Schemei de subvenţionare a accizei la motorină.

Analiza riscurilor din economie, cu impact asupra îndeplinirii ţintelor prevăzute în bugetul 2025

Riscuri externe: rate mai mici de creştere în economiile europene; intensificarea politicilor protecţioniste; creşterea presiunilor inflaţioniste şi decizia băncilor centrale de creştere a ratei dobânzii; contracţia în continuare a industriei prelucrătoare europene, mai ales în industria auto, ca efect al tranziţiei energetice. Riscuri interne: absorbţia mai redusă decât cea prognozată a fondurilor europene, prin întârzieri în implementarea reformelor şi investiţiilor angajate în cadrul PNRR; condiţii meteo nefavorabile cu impact asupra producţiei agroalimentare şi a preţurilor; întârzieri în implementarea schemelor de ajutor de stat şi a programelor de garanţii pentru creditele de investiţii acordate IMM-urilor, care ar putea conduce la o reducere mai lentă a deficitului comercial.

În opinia sa, Consiliul Fiscal, instituţie independentă care face analiza acurateţei ipotezelor macroeconomice şi a proiecţiei veniturilor şi cheltuielilor bugetare, ”apreciază construcţia bugetară pentru anul 2025 compatibilă cu un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB”. Trebuie avut în vedere aici că CF nu ia în calcul veniturile trecute în bugetul 2025 din îmbunătăţirea colectării de 0,5% din PIB (9,7 miliarde lei) şi consideră subestimate cheltuielile cu bunurile şi serviciile şi cu dobânzile într-un cuantum agregat de 4,5 miliarde lei (0,2% din PIB). În premieră, Consiliul Fiscal dă unde verde construcţiei bugetare, concluzionând că ”O colectare mai bună în fapt a veniturilor fiscale, o ajustare adiţională a cheltuielilor de capital, utilizarea oricăror economii ce rezultă în execuţia bugetară şi prioritizarea proiectelor pot face ca nivelul deficitului bugetar în execuţie să se îndrepte către ţinta de 7% din PIB”.

România are nevoie de consolidare macroeconomică, energie ieftină, investiţii pentru creşterea potenţialului economic prin Productivism (cât mai multă producţie în România) şi să mizeze pe motoare de creştere economică endogenă (inovare, cercetare-dezvoltare, tehnologie, dezvoltarea capitalului uman). Structural, România poate rezista într-o lume protecţionistă crescând exporturile de servicii tehnologice care înglobează calificare medie / înaltă a forţei de muncă. Pentru aceasta, este nevoie de programe de formare profesională în domeniul tehnologiei, de creşterea numărului de locuri la universităţile care pregătesc specialişti STEM (Ştiinţă, Tehnologie, Matematică), să crească stimulii pentru participarea mai mare a femeilor la astfel de programe şi să devină competitivă (inclusiv fiscal) pentru investiţiile în tehnologie de vârf.

Alături de Polonia, România trebuie să folosească la maximum puterea economică şi geopolitică regională. Aceasta se poate face prin viziune, credibilitate şi profesionalism.