EXCLUSIV Strategia „România Competitivă” este finalizată. Ce prevede proiectul şi ce buget are

MEDIAFAX a consemnat principalele coordonate ale strategiei, aşa cum au fost acestea prezentate de către oficialul PwC în cadrul Adunării Generale a membrilor Camerei de Comerţ Româno-Germane (AHK), desfăşurată la Bucureşti.

„Înainte de toate, pornim de la situaţia actuală. Unde este România acum? La creşterea economică stăm bine, dar suntem în scădere în clasamentele internaţionale de competitivitate. Lucrurile bune sunt date de stabilitatea macroeconomică, de economia deschisă pentru investitori, de mărimea pieţei şi de sectorul IT&C. Stăm prost, în schimb, din cauza unor indicatori cum sunt birocraţia, încrederea slabă a cetăţenilor în factorii de decizie politic-administrativă, starea precară a drumurilor şi capacitatea slabă de atragere/păstrare a talentelor în ţară. Observăm, deci, că stăm bine doar la lucruri care se pot transforma oricând în rău”, le-a spus Vasile Iuga investitorilor germani. „Strategia este aplicabilă dacă vom avea o creştere economică sustenabilă (nu doar fizică, financiară) de 5% pe an. Dacă vom continua cu creşteri pe bază de relaxare fiscală şi de majorări salariale la bugetari, neînsoţite şi de reforme structurale, vor urma inevitabil corecţii”. Ar trebui să nu mai urmăm modelul „criză-exuberanţă-criză, din şanţ în şanţ şi din gard în gard”, a mai spus Vasile Iuga. El a precizat că aplicarea strategiei ar putea aduce România „la nivelul de 75% din media europeană a puterii de cumpărare a populaţiei în anul 2020, de la 57% unde ne situăm azi”.

„La elaborarea strategiei, ne-am propus să avem în vedere trei condiţii care au acţionat ca nişte filtre de selecţie pentru a putea fi pusă în aplicare: creşterea economiei să fie sustenabilă, bugetele alocate să fie rezonabile şi măsurile să fie neutre ideologic, astfel încât să poată genera consens politic”. A fost nevoie de aceste filtre deoarece „România are o inflaţie de strategii, pentru aplicarea cărora ar fi necesare nouă bugete de stat, trei PIB-uri sau, cumulat, 450 de miliarde de euro. Avem o cultură a neasumării răspunderii, facem strategii ca un pom de Crăciun în care fiecare vine şi agaţă ce-şi doreşte şi apoi constatăm cu toţii că nu se pot realiza”, a explicat specialistul.

El a arătat că „România Competitivă” abordează 16 domenii de activitate, are 44 de obiective şi prevede 127 de măsuri, fiecare cu buget, cu calendar de aplicare şi cu responsabilităţi. „Bugetul total necesar aplicării strategiei este de 18 miliarde de euro în cinci ani, din care 12 miliarde de euro există deja, iar restul de 6 miliarde de euro vor fi generaţi automat, prin creşterea economică. De fapt, creşterea economică necesară realizării acestui buget este de 3,5% pe an, cu condiţia să nu existe derapaje de genul măririlor salariale nefondate şi măsurilor excesive de protecţie socială”, a spus Vasile Iuga.

Potrivit strategiei, sunt luaţi în calcul trei factori de creştere a Produsului Intern Brut: forţa de muncă (resursa umană), capitalul (resursa financiară) şi productivitatea. „La capitolul forţă de muncă, avem constatarea că Transilvania are multă economie şi puţină demografie, în timp ce Moldova are multă demografie şi puţină economie – trebuie echilibrată această balanţă. Dar mai ales constatăm că statul se implică prea mult în educaţie, producând analfabeţi funcţionali pe bandă rulantă. Desfiinţarea şcolilor profesionale a fost o mare greşeală, iar ca soluţie ne propunem, azi, să mergem pe învăţământul dual, după modelul german. De altfel, educaţia este porioritatea principală a întregii strategii”, a mai spus oficialul.

Referindu-se la factorul „Capital”, Vasile Iuga a arătat că principalele resurse identificate sunt fondurile europene, piaţa de capital, investiţiile străine directe şi capitalul românesc, arătând că ar fi de dorit ca o parte cât mai mare din bani să provină din capitalul privat.

Pentru factorul „Productivitate” sunt prevăzute măsuri de susţinere a sectorului cercetare-dezvoltare, a industriilor creative şi a incubatoarelor de afaceri, inclusiv prin acordarea de granturi celor care investesc în aceste domenii.

Există şi o serie de facilitatori ai creşterii economice sustenabile, în principal infrastructura şi debirocratizarea. „Astăzi, birocraţia costă business-ul 4 miliarde de euro pe an, iar pe cetăţeni îi costă 3 miliarde de euro pe an – în total, 4,5% din PIB pentru un aparat ineficient, şi aici strategia propune unele soluţii. La infrastructură, avem ca priorităţi pe sectorul rutier Centura Bucureşti, Autostrada Sibiu-Piteşti şi începerea autostrăzii Târgu Mureş - Iaşi, iar ca prioritate pe sectorul feroviar avem Coridorul IV (Curtici-Arad-Simeria-Braşov-Bucureşti-Constanţa)”, a mai spus Vasile Iuga.

El şi-a încheiat prezentarea precizând că partea de infrastructură este cea mai mare consumatoare din bugetul total necesar aplicării strategiei „România Competitivă”.