Execuţia bugetului general consolidat: deficit de 1,71% din PIB, în scădere faţă de anul trecut

Execuţia bugetului general consolidat în primul semestru al anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 23,51 mld lei, în scãdere faţã de deficitul de 33,81 mld lei înregistrat la aceeaşi perioadã a anului 2021.

Exprimat ca procent din PIB, deficitul bugetar a înregistrat o scãdere cu 1,15 puncte procentuale pe primele şase luni ale anului 2022 faţã de aceeaşi perioadã a anului 2021, de la 2,86% din PIB la 1,71% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 216,70 mld lei în primul semestru al anului 2022, cu 22,9% peste nivelul încasat în perioada similarã a anului trecut. Evoluţia favorabilã a acestora fost influenţatã preponderent de avansul veniturilor din TVA, venituri nefiscale, alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii şi contribuţii de asigurãri, potrivit MFP.

„Încasãrile din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 16,93 mld lei în prima jumãtate a anului, consemnând o creştere de 18,4% (an/an), susţinutã de sporul încasãrilor din declaraţia unicã (+40,2%), impozitul pe dividende (+36,7%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+28,5%). Totodatã, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,9%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (+11,8%). Contribuţiile de asigurãri au înregistrat 68,46 mld lei în primele şase luni, în creştere cu 9,7% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, evoluţia este inferioarã dinamicii fondului de salarii. Încasãrile din impozitul pe profit au însumat 10,76 mld lei în primele şase luni, consemnând o creştere de 27,5% (an/an), susţinutã atât de avansul încasãrilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (+1,7 mld lei), cât şi de impozitul pe profit virat de bãncile comerciale (+0,6 mld lei). Încasãrile nete din TVA au înregistrat 45,50 mld lei în primul semestru, în creştere cu 26,6% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 12,46 mld lei în primele şase luni (+2,0% an/an). Dinamica veniturilor din TVA a fost influenţatã preponderent de evoluţia favorabilã a bazei macroeconomice relevante”, transmite Ministerul Finaneţelor.

Veniturile din accize au însumat 16,64 mld lei în ianuarie-iunie, consemnând o creştere de 0,7% (an/an), determinatã de avansul încasãrilor din accizele pentru produse energetice cu 3,3% susţinut atât de creşterea consumului de carburanţi faţã de aceeaşi perioadã a anului trecut, cât şi de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022.

Alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au totalizat 9,25 mld lei în prima jumãtate a anului, înregistrând un avans semnificativ faţã de anul precedent (+7,0 mld lei), preponderent pe seama încasãrilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 21,25 mld lei în ianuarie-iunie, consemnând o creştere de 62,7% (an/an), susţinutã de avansul veniturilor din proprietate dividende, redevenţe petroliere şi vãrsãminte din veniturile nete ale BNR. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de serã, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanþã de urgenþã a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeanã în contul plãţilor efectuate şi donaţiile au totalizat 14,89 mld lei în primele şase luni, în creştere cu 19,4% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumã de 240,2 mld lei au crescut în termeni nominali cu 14,3% comparativ cu aceeaşi perioadã a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe primele şase luni ale anului 2022 au înregistrat o scãdere cu 0,28 puncte procentuale faţã de aceeaşi perioadã a anului 2021, de la 17,78% din PIB la 17,50% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 58,33 mld lei, în creştere cu 4,7% comparativ cu aceeaşi perioadã a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintã un nivel de 4,2% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mici faţã de aceeaşi perioadã a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 31,98 mld lei, în creştere cu 16,4% comparativ cu aceeaşi perioadã a anului precedent. O creştere se reflectã la bugetele locale, respectiv 21,2% comparativ cu aceeaşi perioadã a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate de 11,0%.

Cheltuielile cu asistenţa socialã au fost de 87,88 mld lei în creştere cu 16,8% comparativ cu aceeaşi perioadã a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socialã a fost influenţatã, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimã) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toţi cei care se încadreazã în aceastã categorie sã aibã un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum şi de acordarea celei de-a 13-a indemnizaþii pentru persoanele cu dizabilitãþi.

Totodatã, se reflectã majorarea alocaţiei de stat pentru copii, astfel, alocaţia de stat pentru copii creşte, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstã de pânã la 2 ani sau pânã la 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 5,64 mld lei, în principal, aceastã sumã reprezintã subvenţii pentru transportul de cãlãtori, pentru sprijinirea producãtorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electricã şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeanã aferente agriculturii) au fost de 16,08 mld lei, cu 16,9% mai mari comparativ cu primele şase luni ale anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 21,01 mld lei. Se observã o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 57,02% din totalul cheltuielilor pentru investiţii.