Experţii anticipează o perioadă sumbră pentru economia românească în 2009

Proiectul de buget, pe care Guvernul format după alegerile din 30 noiembrie urmează să îl propună spre aprobare Parlamentului, se bazează pe o creştere a Produsul Intern Brut de 2,5 la sută şi un deficit public de 2 la sută, faţă de 5,2 în anul precedent.

Aceste cifre au fost totuşi contrazise luni de Comisia Europeană, ale cărei previziuni sunt mult mai pesimiste: creşterea nu va depăşi 1,75 la sută, în timp ce deficitul public atinge 7,5 la sută.

"Cifrele de la Bruxelles se bazează pe datele furnizate de fostul Guvernul", s-a apărat premierul Emil Boc.

Dar analiştii şi cei din mediile de afaceri nu îşi ascund îngrijorarea, temându-se de o stagnare a econimiei, chiar o intrare în recesiune, o prăbuşire a leului la un nivel fără precedent, o prăbuşire a exporturilor şi o creştere rapidă a ratei şomajului.

"Anul 2009 va fi unul foarte prost pentru România", a rezumat într-un interviu acordat AFP preşedintele Asociaţiei exportatorilor (ANEIR), Mihai Ionescu.

"Creşterea PIB prevăzută de Guvern este prea optimistă, dacă se va înregistra o creştere zero, va fi bine", a adăugat el.

În ceea ce priveşte exporturile, el pariază pe o scădere puternică a acestora în raport cu 2008, în timp ce "în primele zece zile ale lui ianuarie, exporturile către ţările din afara UE au scăzut cu 47 la sută".

Acest lucru este anticipat în pofida deprecierii leului, care a pierdut peste zece la sută din valoare de la începutul lui ianuarie şi a atins marţi cel mai mic nivel, moneda europeană fiind cotată la 4,3 lei.

"Banca Centrală ar trebui să intervină pentru a opri prăbuşirea leului, deoarece valoarea sa actuală nu favorizează nici importatorii, nici exportatorii", apreciază Ionescu.

Aceeaşi opinie este împărtăşită şi de preşedintele Asociţiei oamenilor de afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru, în opinia căruia ceea ce exportatorii ar putea câştiga din variaţia ratei de schimb se evaporă prin dobânda bancară, care a atins 20 la sută.

"Companiile din întreaga lume beneficiază de tot felul de facilităţi din partea statelor respective, dar nu este şi cazul României", a adăugat el.

Antreprenorii români au cerut astfel injecţii de capital din partea statului şi crearea unui fond de garantare a împrumuturilor pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

Această cerere a intervenit în timp ce, confruntându-se cu o scădere a comenzilor şi o lipsă tot mai mare de lichidităţi - din cauza neîncrederii băncilor - întreprinderile anunţă în cascadă opriri ale producţiei şi trimiterea în şomaj tehnic a mii de angajaţi.

Potrivit Guvernului, numărul şomerilor ar trebui să treacă de 403.000 în decembrie 2008 (respectiv 4,4 la sută din populaţia activă) la 505.000 la sfârşitul lui 2009.

Pentru Matei Brătianu, vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), această cifră este totodată "foarte subevaluată". "Cu imigranţii care se vor întoarce în România determinaţi de criza din ţările occidentale, numărul cererilor de muncă va atinge 800.000, chiar un milion", anticipează el.

Sindicaliştii se aşteaptă, pe de altă parte, la tensiuni sociale, care riscă să contamineze atât sectorul privat, cât şi funcţia publică.

În acest context dificil, problema unui apel la FMI, care ar putea oferi o gură de oxigen economiei, revine din ce în ce mai des în dezbateri.

Calificată drept "ultima soluţie avută în vedere" de preşedintele Traian Băsescu, care apreciază că economia românească nu poate să se plieze pe "forma" impusă de FMI, un împrumut este considerat de preferat de Pogonaru.

"Nu sunt un susţinător al FMI, dar cred că în acest moment România are nevoie de un astfel de acord, chiar şi doar pentru a apăra leul", susţine omul de afaceri.

Citeşte şi:

CE a redus semnificativ prognoza de creştere economică a României

Deficitul bugetar al României va urca la 7,5% din PIB în acest an

Boc: CE trebuia să ţină cont de schimbarea Guvernului

Cursul de schimb a închis în jur de 4,33 lei/euro (Video)