EY: Blockchain-ul poate facilita plăţile diasporei. Proiecte pentru bănci şi IMM-uri, în 2-3 ani

„Deşi tehnologia nu este încă matură, există multe studii de piaţă şi testimoniale ale clienţilor care afirmă că tehnologia Blockchain reduce semnificativ costurile băncilor cu infrastructura. Prin urmare, nu este de mirare că peste 70% dintre băncile din toată lumea experimentează Blockchain, cu permisiune. Unul dintre cele mai timpurii cazuri de utilizare implementate de către bănci este cel al plăţilor internaţionale pentru reconciliere şi verificare, cu implementare în timp real la bănci internaţionale de top, precum Santander. Şi iniţiativele KYC au înregistrat o intensificare a adoptării tehnologiei Blockchain. Considerăm că şi în România aceste cazuri de utilizare sunt relevante, în contextul plăţilor semnificative ale diasporei către băncile naţionale”, apreciază, într-un comentariu, Cristian Cârstoiu.

Aflaţi sub presiunea tot mai mare a reglementărilor, a cererilor din partea clienţilor şi a erodării profitabilităţii, bancherii din întreaga lume se concentrează asupra simplificării şi reîmprospătării aplicaţiilor şi proceselor existente, începând de la simple retehnologizări la transformarea completă a arhitecturilor IT (micro servicii), în jurul unei dezvoltări agile care vizează riscurile, securitatea, testarea aplicaţiilor şi achiziţiile.

„Într-un mediu în curs de maturizare precum industria bancară din România, am convingerea că vom vedea programe pilot care să utilizeze tehnologie Blockchain cu permisiune în următoarele 12 luni. Cred că în următorii 2-3 ani se vor înregistra proiecte în timp real care să combine infrastructuri Blockchain - publică şi privată - care ar permite băncilor şi IMM-urilor să îşi desfăşoare activitatea la costuri reduse, cu beneficiile aferente legate de securitate, transparenţă şi interoperabilitate”, prognozează Cârstoiu.

Consultantul EY România susţine că patru factori cheie pot accelera adoptarea tehnologiei Blockchain în sectorul bancar din România:
1. Elaborarea de scenarii de utilizare care să vizeze cele trei obiective: comercialul şi IT-ul trebuie să colaboreze pentru a identifica puncte nevralgice clare, care ar putea fi tratate prin intermediul tehnologiei Blockchain. Nu este necesară migrarea unor procese întregi, prin urmare colaborarea este esenţială. Implicarea din timp a Băncii Naţionale este recomandată, pentru a depăşi obstacolele reglementărilor;
2. Un nivel mai mare de îndrumare din partea Băncii Naţionale cu privire la modelul de guvernanţă a unor astfel de registre descentralizate şi acordarea permisiunii de a experimenta pe anumite teme agreate;
3. Disponibilitatea uneia sau mai multor bănci mari de a implementa şi a iniţia diverse programe pilot. Acest demers nu numai că ar valida tehnologia, ci şi rentabilitatea şi valoarea adăugată creată;
4. Cooptarea de parteneri specializaţi pe tehnologie care să ofere consultanţă pe infrastructură şi securitate, să ajute la crearea unui potenţial de business mai larg şi să vină cu o perspectivă de nivel internaţional asupra guvernanţei şi interoperabilităţii datelor.

„Conform experţilor în cyber-security, tehnologia Blockchain este în general considerată a fi sigură, adică este intrinsec rezistentă la modificări”, precizează Cârstoiu.

De altfel, sunt guverne care deja o folosesc. De exemplu, guvernul local al Dubai-ului a lansat o strategie Blockchain din 2016, cu misiunea de a deveni prima administraţie Blockchain din lume până în 2020. Viena a implementat recent o platformă Blockchain pentru a le permite cetăţenilor săi să valideze şi să îşi securizeze documentele partajate în cadrul iniţiativei Open Data, iniţiativă care include date precum rutele de transport public, programele de trenuri şi rezultatele voturilor comunităţilor vecine.

„Deşi a generat multe idei şi mult interes, tehnologia Blockchain a şi polarizat dezbaterile. Principalele argumente în favoarea Blockchain au fost că această tehnologie ar putea reprezenta panaceul pentru numeroasele provocări cu care se confruntă băncile în operaţiunile de finanţare, în procesele de integrare a clienţilor noi, în decontări şi compensări sau identităţi digitale. La polul opus vedem realitatea: cu toate că optimismul bancherilor este încă puternic în privinţa impactului pozitiv al digitalului asupra sectorului bancar, doar 48% dintre companii fac investiţii semnificative în construirea unui ecosistem digital”, subliniază Cârstoiu.

Consultantul EY România consideră că, în prezent, asistăm la a doua etapă a transformării digitale, în care implementarea tehnologiilor emergente, alături de valul Fintech, devine vizibilă.

„Prima fază a digitalizării din perioada 2011-2014 a permis multor bănci să se bucure de o creştere solidă şi de o largă transformare, concentrându-se pe experienţa clientului şi mobilitate, şi mai puţin pe o integrare a unor tehnologii competitive sau disruptive din punct de vedere al modelului de business”, explică Cristian Cârstoiu.

Tehnologia Blockchain este o bază de date sigură, online, care conţine tranzacţii ce vizează orice fel de documente, precum contracte imobiliare, active financiare şi fixe, contracte comerciale, poliţe de asigurări, evenimente IoT (Internet of Things) sau tranzacţii digitale şi care pot fi validate, stocate şi partajate în reţea prin intermediul cloud-ului.