EY: România trebuie să se concentreze prioritar pe inovaţia în educaţie pentru o dezvoltare durabilă

Inovaţia a devenit elementul de diferenţiere în peisajul competitiv actual. Soluţiile vechi nu mai sunt întotdeauna aplicabile, iar liderii de afaceri trebuie să ajungă să implementeze rapid idei şi soluţii noi pentru a rămâne competitivi şi relevanţi pentru clienţii lor. Procesul de inovare este prezent în toate industriile şi presupune o înţelegere aprofundată din partea companiilor.

EY România a realizat un studiu prin care a sondat opiniile mediului de business din România în privinţa inovaţiei şi despre un nou concept - Innovation-as-a-Service, care are scopul de a sprijini companiile în startul şi, ulterior, accelerarea capacităţilor lor de inovare şi completează cunoştinţele organizaţiilor în afaceri, tehnologie şi eficienţă operaţională.

„Majoritatea respondenţilor a fost de părere că cea mai importantă dimensiune a inovaţiei asupra căruia trebuie acţionat este schimbarea / ajustarea modelului de business – 31,5%. Pe locul doi se găseşte inovaţia ca mod de optimizare a proceselor cu 27,4%, iar pe al treilea loc respondenţii au decis că inovaţia este un ingredient important al culturii organizaţionale şi trebuie să primească o atenţie sporită – 21,9%. Peste 20% dintre cei chestionaţi au răspuns că inovaţia trebuie să se concentreze pe îmbunătăţirea şi crearea de noi produse”, spune Cristian Cârstoiu, Partener, Consultanţă, Chief Innovation Officer, EY România.

În ceea ce priveşte gradul de implicare al companiei în activităţi legate de inovaţie, 36% din respondenţi au răspuns că este moderat, 20,2% că este ridicat, 12% foarte scăzut, iar 11% că este scăzut. Întrebaţi dacă organizaţia în care activează are un proces de inovaţie implementat, peste un sfert dintre respondenţi au răspuns că da (25,6%), restul de 74,4% răspunzând că nu.

Din punct de vedere al oamenilor dedicaţi procesului de inovaţie, situaţia este mai bună, 33,3% dintre respondenţi spunând că în compania în care lucrează există o persoană care se ocupă de inovaţie.
Cei doi ani de pandemie au afectat nu numai serviciile oferite de organizaţii, cât şi bugetele acestora. Companiile au fost nevoite să îşi micşoreze bugetele destinate inovaţiei, să îşi restructureze echipele sau chiar să îşi sisteze activităţile. Situaţia începe să se redreseze odată cu ridicarea restricţiilor, iar companiile îşi reimplementează strategiile de inovaţiei de dinainte de pandemia COVID-19.

Însă Europa se confruntă acum cu o nouă criză provocată de războiul din Ucraina. Situaţia geopolitică din estul Europei a avut efecte fără precedent, printre care creşterea preţurilor la energie, inflaţie, relocări. Acestea, la rândul lor afectează strategiile şi priorităţile companiilor, printre care şi planurile în ceea ce priveşte procesele de inovaţie.

Întrebaţi dacă perioadele de criză afectează bugetul alocat inovaţiei, 41,6% au răspuns că acesta este afectat într-o mare şi foarte mare măsură, 35,1% într-o mică sau foarte mică măsură şi 23,4% au răspuns că acesta nu este afectat în niciun fel.

Pentru a avea o dezvoltare durabilă, România trebuie să se focuseze în primul rând pe inovaţia în educaţie, conform răspunsurilor a 49,2% dintre cei chestionaţi, mai precis, în noi modele de învăţământ, noi materii, metodologii adaptate şi convergente trendurilor în digitalizare.

Pe locul doi (20,6%) respondenţii au selectat inovaţia tehnologică (folosirea noilor tehnologii pentru a crea produse noi). Al treilea loc este ocupat de inovaţia de tip îmbunătăţire continuă a proceselor organizaţionale (15,9%), iar pe ultimul loc se situează, cu un procent de 14,3%, inovaţia radicală în business (noi produse, noi tipuri de servicii).

Elementului inovativ în cadrul sistemului educaţional (primar-universitar) este văzut de majoritatea respondenţilor ca fiind relativ scăzut (32,8%). 24,6% consideră că inovaţia este prezentă în sistemul educaţional din România, pe când 21,3% cred că această nu este deloc prezentă.

Există însă la orizont aspecte pozitive prin prisma Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. La întrebarea cum este apreciat sprijinul pe care îl oferă PNRR inovaţiei în sectoarele şi ariile menţionate anterior, 37,1% au răspuns că este ridicat, 32,3% puţin ridicat, 17,8% foarte ridicat şi extrem de ridicat, iar 12,9% deloc ridicat.

În contextul tensiunilor la nivel geopolitic şi al crizei sanitare, noul model de inovaţie reprezintă o veste bună pentru mediul local de afaceri în vederea atingerii unui prag substanţial de dezvoltare a organizaţiei. De-a lungul timpului, studiile au arătat că 40-50% dintre executivi văd inovaţia ca o necesitate pentru ca organizaţia lor să rămână competitivă.

Beneficiul direct al innovation-as-a-service este reducerea complexităţii inovaţiei, astfel încât echipele să se poată concentra pe competenţele de bază care au adus succes organizaţiei până acum: să genereze idei noi, să fie prezenţi în piaţă, să ţină legătura cu clienţii. Innovation-as-a-service reduce, iar în unele cazuri elimină, efortul şi costul de a construi o echipă. Procentul celor care consideră că procesul poate să le ajute organizaţia este de 49,3%.
În prezent, nu se mai poate discuta de inovaţie fără implicarea elementelor de sustenabilitate. Studiile efectuate de EY au arătat că sustenabilitatea a devenit un domeniu prioritar pe agenda executivilor din România. Procesele de inovaţie, pe lângă faptul că trebuie să îmbunătăţească operaţiunile companiilor şi să le eficientizeze, trebuie să se asigure că implică şi elementul de sustenabilitate al companiei, atât financiar, social, climatic, cât şi din punct de vedere al responsabilităţii pentru investitori şi pentru generaţiile viitoare de clienţi.
Întrebaţi fiind dacă procesul innovation-as-a-service poate fi un ajutor în vederea micşorării amprentei de carbon a fiecărei companii, o majoritate solidă de 83,1% consideră că serviciul poate conduce către rezultate remarcabile în această direcţie.

Aceeaşi majoritate semnificativă se menţine şi când vine vorba despre potenţialul impact pe care îl poate avea serviciul innovation-as-a-service asupra mediului public, cu scopul de a accelera anumite procese cu valoare adăugată pentru cetăţeni. Astfel, un procent de 80% consideră că în domeniul public acest nou serviciu poate fi un ajutor real.