Falimentul unui oraş: Detroit, cu datorii de miliarde de dolari, va fi pus sub administrare specială

Guvernatorul statului Michigan, Rick Snyder, urmează să numească un administrator special pentru Detroit în următoarele zile, astfel încât să se evite intrarea în incapacitate de plată a oraşului, leagănul industriei americane a automobilelor, supranumit "Motor City".

Primăria duce lipsă de lichidităţi, are un deficit bugetar de 100 de milioane de dolari şi datorii de peste 14 miliarde de dolari.

În prezent, alte patru oraşe din Michigan, mai mici decât Detroit, ca şi trei circumcripţii şcolare se află sub administraţie specială, dar reuşita programelor nu este totală.

La nivelul SUA, tot mai multe primării sau districte au depus cereri pentru punerea sub protecţia legii falimentului, în ultimii ani, din cauza problemelor financiare. În aproximativ jumătate din statele americane legislaţia nu permite autorităţilor locale declararea falimentului, astfel că autorităţile statale, precum cele din Michigan, autorizează diverse alte măsuri.

In 2012, oraşul Stockton din California, cu 300.000 de locuitori, a devenit cel mai mare oraş din SUA care şi-a declarat falimentul.

Decizia referitoare la Detroit, oraş cu populaţie preponderent de culoare şi de orientare democrată, luată de guvernatorul statului Michigan, un alb republican, a suscitat critici intense.

"Statul Michigan a devenit noul Mississippi?", s-a întrebat reverendul Wendell Anthony, şeful Asociaţiei pentru progresul populaţiei de culoare (NAACP).

El a susţinut într-o conferinţă de presă că oraşul Detroit are nevoie de un partener şi nu de un supraveghetor.

Punerea sub administraţie a oraşului de către stat ar fi fundamental anti-americană, a declarat John Philo, director al asociaţiei de protecţie a drepturilor muncitorilor Sugar Law Center for Economic and Social Justice, care a întreprins acţiuni legale pentru blocarea măsurilor de urgenţă.

Susţinătorii administraţiei speciale afirmă pe de altă parte că este singura soluţie pentru Detroit.

"Ritmul schimbărilor din Detroit trebuie să fie mai rapid decât cel permis de structura politică actuală, iar administraţia de urgenţă ar putea schimba dinamică", a arătat Sandy Baruah, director al Camerei Regionale de Comerţ.

Cotidianul conservator Detroit News, ca şi publicaţia liberală Detroit Free Press consideră că oraşul suferă de un blocaj politic şi are nevoie de ajutor.

Populaţia oraşului, cândva al patrulea ca mărime din SUA, a scăzut de la 1,8 milioane persoane în 1950 la 713.000 în prezent.

Tensiunile rasiale provocate de mişcarea drepturilor civice, care a culminat cu revolte devastatoare în 1967, au dus la un exod al albilor din clasa de mijloc şi al companiilor, privând oraşul de majoritatea veniturilor.

A urmat o degradare a serviciilor municipale şi apoi lovitura de graţie, criza industriei auto, care a dus la restructurările dureroase din ultimii ani.

Detroit a devenit între timp un oraş al zgârie-norilor în ruină, al uzinelor dezafectate şi al locuinţelor abandonate. Criminalitatea este endemică, iar banii atât de puţini încât pompierii sunt nevoiţi să îşi cumpere şi hârtia igienică de la serviciu.

Până şi Detroit Free Press a dezvăluit că hârtia pe care o foloseşte este donată.

Există totuşi şi semne de speranţă. Numeroşi artişti şi tineri au început să vină în oraş atraşi de chiriile mici şi pentru restaurarea unor clădiri.

Primarul oraşului Dave Bing este apreciat pe de altă parte pentru "curăţarea oraşului", în timp ce mulţi dintre predecesorii săi corupţi nu au reuşit.