Fantomele Războiului Rece bântuie Europa de Est prin incursiunea rusă în Crimeea

"Cehii şi slovacii, care s-au separat paşnic în 1993, îşi mai aduc încă aminte de invazia rusească din 1968. Am crezut cu toţii că Rusia a intrat în rândul ţărilor civilizate, astfel că este o trezire foarte dură acum, să vedem că, în secolul 21, unui stat cu frontiere clar definite îi poate fi încălcat teritoriul", a declarat luni ministrul ceh de Externe, Lubomir Zaoralek, relatează Bloomberg.

În urmă cu 25 de ani, ţări de la Estonia, de pe malul Mării Baltice, şi până în România, la Marea Neagră, au înlăturat regimurile comuniste în favoarea democraţiei şi economiei de piaţă. De atunci, 11 state foste comuniste sunt în prezent membre ale Uniunii Europene şi NATO.

"Situaţia evocă anumite amintiri istorice pe care speram să le dăm uitării. Se pare că această memorie istorică, sentimentul nostru de singurătate şi abandon din partea aliaţilor noştri, în 1939, de exemplu, se transpune foarte uşor în sentimentele legate de Ucraina, în acest moment", a declarat Eugeniusz Smolar, expert în politică externă care în trecut a plecat din Polonia comunistă.

Janusz Czapinski, profesor de psihologie socială la Universitatea din Varşovia, consideră că evenimentele din Crimeea şi invazia Cehoslovaciei din 1968 nu sunt neapărat similare.

"Atunci a fost mai mult o ceartă în cadrul Pactului de la Varşovia. În prezent, situaţia este total diferită. Polonezii nu mai sunt îngroziţi de aceste evenimente, poate doar cei de la frontiere estică, de tema unui flux de refugiaţi", a spus Czapinski.

În pofida securităţii asigurate de alianţele politice şi economice, unii dintre locuitorii Pragăi, Budapestei şi Varşoviei se tem încă de fantomele trecutului. Pentru ei, drama care are loc în Ucraina arată că Vestul mai are de învăţat nişte lecţii.

"Acţiunile Rusiei sunt mai puţin un semnal de alarmă, ci o confirmare a avertismentelor referitoare la Putin pe care le-am dat în ultimii 10 ani", a spus Fredrik Erixon, directorul European Centre for International Political Economy în Bruxelles.

El a arătat că prea multe ţări din Europa Occidentală, de la Germania până la Luxemburg, au ales să ignore sau să minimalize temerile.

Pentru mulţi europeni, aceste temeri au scăzut în perioada în care Rusia s-a retras din fosta regiune satelit, investind în schimb miliarde de dolari pentru a redeveni o putere economică în Europa.

În decembrie, Rusia a oferit Ucrainei un ajutor de 15 miliarde de dolari şi reducerea preţului gazelor, la începutul protestelor violente care au dus ulterior la înlăturarea preşedintelui Viktor Ianukovici.

Moscova a încheiat şi un acord de împrumut de 15 miliarde de dolari cu Ungaria, pentru extinderea unicei centrale nucleare din ţară, şi licitează pentru un contract asemănător în Cehia.

Lukoil operează reţele de benzinării în regiunea est-europeană. În Croaţia, Gazprom Neft, divizia petrolieră a grupului producător de gaze Gazrom, este interesată de preluarea rafinăriei INA, de la grupul ungar MOL.

În Cehia, numărul turiştilor ruşi care vizitează Praga, cel mai bogat oraş din fostul bloc comunist, este pe locul al doilea ca mărime, după cei germani.

Unii lideri politici est-europeni, precum premierul ungar Viktor Orban şi preşedintele ceh Milos Zeman, au susţinut public o prezenţă sporită a Rusiei în regiune. Zeman chiar a declarat, într-un interviu de la sfârşitul lunii ianuarie, că vede Rusia în UE, în 30 de ani.

Duminică, liderul ceh a spus însă că apropierea legăturilor Rusiei cu UE ar putea fi complicată de explicaţia conform căreia trimiterea trupelor în Crimeea este necesară pentru protejarea intereselor populaţiei pro-ruse din peninsulă, anexată la Ucraina în 1954 de liderul sovietic Nikita Hruşciov.