Financial Times: Zona euro ar putea apela la băncile centrale pentru a reduce costurile legate de salvarea Greciei

Grecia are nevoie de 136 miliarde euro în cadrul noului acord cu UE şi FMI, pe lângă cele 34 miliarde euro încă nedistribuite din pachetul de împrumuturi convenit în 2010, potrivit datelor FT.

Suma depăşeşte cu 6 miliarde euro valoarea acordului convenit în octombrie, iar Germania, Olanda şi Finlanda au insistat ca pachetul de finanţare să nu depăşească 130 miliarde euro.

Miniştrii Finanţelor din zona euro, care ar trebui să aprobe luni cel de-al doilea pachet de finanţare externă a Greciei, speră că BCE va contribui la efort prin renunţarea la o parte din profiturile pe care ar trebui să le încaseze conform deţinerilor de obligaţiuni ale statului elen, măsură faţă de care instituţia s-a arătat deja deschisă.

Surse oficiale au declarat că miniştrii vor discuta de asemenea o posibilă contribuiţie din partea băncilor centrale naţionale din zona euro, ale căror portofolii de obligaţiuni de stat greceşti ar putea fi incluse în schema de preschimbare de obligaţiuni care urmează să fie efectuată în paralel cu primele etape ale celui de-al doilea acord.

În forma actuală, schema vizează datorii de 200 miliarde euro ale Greciei.

Participarea băncilor centrale la acord prin aceste măsuri ar ajuta guvernele din zona euro şi FMI să menţină contribuţiile proprii la un total de maximum 130 miliarde euro - suma stabilită în octombrie.

De asemenea, implicarea băncilor centrale ar coborî gradul de îndatorare al Greciei până în 2020 spre 120% din PIB, nivelul maxim considerat de FMI sustenabil.

Într-o conferinţă telefonică purtată duminică seara, oficialii ministerelor de Finanţe din zona euro au continuat discuţiile privind condiţiile în care va fi efectuată restructurarea datoriilor Greciei - inclusiv creşterea pierderilor impuse deţinătorilor privaţi de obligaţiuni - şi au încercat să găsească soluţii pentru reducerea costurilor totale ale celui de-al doilea acord.

Însă mai mulţi oficiali europeni au indicat că întâlnirea de luni va rezulta cel mai probabil într-o înţelegere.

"Nu cred că există o majoritate care vrea să meargă în altă direcţie, pentru că ar fi un drum extrem de anevoios şi ar costa foarte, foarte mulţi bani", a declarat ministrul austriac al Finanţelor Maria Fekter.

Ministrul francez al Finanţelor Francois Baroin a declarat luni dimineaţă că toate condiţiile necesare unei înţelegeri sunt îndeplinite.

"Toate elementele sunt la locul lor, în privinţa bancherilor, creditorilor din sectorul privat şi celor din sectorul public, statelor şi băncilor centrale", a afirmat el la postul de radio Europe 1.

Contribuţia FMI la noul acord va fi mult mai redusă decât se anticipa iniţial. Datele obţinute de FT arată că Fondul va participa cu doar 13 miliarde euro la cel de-al doilea pachet de finanţare externă a Greciei, faţă de o treime din sumă în cazul acordurilor Irlandei şi Portugaliei, respectiv primului program cu Grecia.

Reducerea contribuţiei a avut loc în urma presiunilor exercitate de SUA şi marile economii emergente pentru scăderea expunerii FMI pe Grecia, potrivit unor surse oficiale apropiate negocierilor.

Astfel, FMI va crea un nou acord cu Grecia pentru suma de 13 miliarde euro, la care se vor adăuga cele 10 miliarde euro încă nedistribuite din vechiul acord, cu o perioadă de rambursare de 10 ani, în loc de 5 cât era prevăzut în programul din 2010.

Pachetul de salvare a Greciei de la faliment, în valoare de 170,5 miliarde euro, nu include cele 35 miliarde euro care vor fi puse deoparte temporar pentru a asigura finanţarea băncilor greceşti după ce guvernul de la Atena va fi declarat în default selectiv în urma restructurării datoriei de stat.

Cel de-al doilea acord include suma de 35,5 miliarde euro care va trebui plătită deţinătorilor privaţi de obligaţiuni greceşti în cadrul schemei de restructurare - în primul rând, o plată directă de 30 miliarde euro, probabil în numerar sau obligaţiuni emise de Fondul European de Stabilitate Financiară sau Mecanismul European de Stabilitate în schimbul ştergerii a 100 miliarde euro din datoriile Greciei. Celelalte 5,5 miliarde euro reprezintă dobânzile încă datorate în contul obligaţiunilor existente, însă se discută eliminarea acestei creanţe.