Fitch: Agravarea crizei poate obliga băncile din zona euro să reducă finanţarea subsidiarelor din Europa Centrală şi de Est

Agenţia a realizat o analiză privind riscurile de finanţare a Europei Centrale şi de Est (ECE) generate de criza datoriilor din zona euro.

Sectoarele bancare din România, Croaţia, Bulgaria şi Serbia au cele mai puternice legături cu bănci din Grecia şi Italia.

În România, băncile austriece deţin 31,5% din activele sectorului bancar din România, urmate de cele din Grecia, cu 15,8%, din Franţa, cu 13,7% şi Italia, cu 7,1%, potrivit datelor Fitch.

În Polonia, Ungaria şi Cehia, piaţa este mai diversificată.

Băncile portugheze, irlandeze şi spaniole în regiunea ECE au o prezenţă limitată.

"Prezenţa băncilor străine în sectoarele bancare din Europa Centrală şi de Est (ECE) a susţinut ratingurile în ţările din regiune. Băncile străine au demonstrat voinţa şi capacitatea de a susţine subsidiarele înaintea şi în timpul crizei financiare", a declarat Michele Napolitano, director asociat la departamentul de ratinguri suverane al agenţiei de evaluare financiară.

El a arătat însă că amplificarea în continuare a presiunilor financiare asupra băncilor din zona euro sporeşte riscul scăderii capacităţii lor de a susţine subsidiarele.

"Având în vedere legăturile economice şi financiare puternice, tensiunile s-ar putea extinde din zona euro la băncile din ECE", a adăugat Napolitano.

Împrumuturile băncilor din zona euro în ţările din regiunea ECE au fost în mare parte stabile în primul semestru, în condiţiile în care măsurile de echilibrare macroeconomică şi de reducere a îndatorării au redus cererea de credite.

Potrivit analizei, băncile din Grecia au redus creditarea mai mult decât restul băncilor din zona euro. Acest fapt sugerează că băncile din zona euro, dacă sunt supuse unor presiuni puternice pe pieţele locale, ar putea reduce expunerea la pieţe de interes major.

Riscul cel mai concret provenit din agravarea crizei din zona euro este reducerea finanţarii din partea băncilor-mamă, ceea ce ar putea obliga subsidiarele din regiunea ECE să devină tot mai autonome financiar.

Deşi subsidiarele din Europa emergentă vor putea suporta scăderea, într-o anumită măsură, a finanţării din partea băncilor-mamă, ar putea fi nevoite să reducă provizioanele de credit şi balanţele contabile, cu impact negativ asupra creşterii economice.

Ţările din ECE cu rapoarte mai mici între credite şi depozite şi legături mai mici cu băncile din ţările periferice din zona euro vor fi mai puţin afectate.

Băncile din ECE au o expunere mică la datoriile suverane ale Greciei şi altor economii periferice. Perspectivele mai slabe de creştere economică şi impactul advers al deprecierii monedelor asupra creditelor în valută le poate afecta calitatea activelor.

Scenariul de bază al analizei Fitch este că un default al datoriilor Greciei (încetare de plăţi) sau un default bancar nu va determina băncile elene să repatrieze capital de la subsidiarele din ECE, deşi vor avea o capacitate mai mică de a furniza capital.

Agenţia nu se aşteaptă la retrageri masive ale depozitelor de la subsidiare.

Potrivit Fitch, strategiile aplicate de băncile centrale din ECE după falimentul Lehman Brothers au sporit încrederea deponenţilor în sectoarele bancare din regiune.

Totuşi, nu poate fi exclus un impact al crizei asupra încrederii, astfel că băncile naţionale trebuie să rămână vigilente.

Dacă retragerile de fonduri ale băncilor occidentale vor creşte rapid, sau dacă băncile-mamă se vor teme că instituţiile de credit concurente vor să îşi retragă fondurile, atunci ar putea fi nevoie de o nouă Iniţiativă Viena, pentru a preveni ca stresul din Europa Occidentală să creeze o criză sistemică în Europa de Est.

Băncile occidentale s-au angajat (în 2009 - n.r.) prin Iniţiativa Viena să continue finanţarea subsidiarelor est-europene, din ţări precum România şi Ungaria.

Angajamentul băncilor, coordonat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), a avut un rol esenţial pentru evitarea colapsului economic în Europa de Est, în 2008 şi 2009.

În cazul României, grupurile-mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin au semnat, în urmă cu aproape doi ani, la Viena, scrisori bilaterale de angajament pentru menţinerea expunerii pe piaţa românească la nivelul din martie 2009 şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor la peste 10%.

Acordurile au fost semnate de Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit, care deţin 70% din piaţa din România.