Florin Cîţu spune că sistemul de pensii din România are nevoie de o revizuire completă. Soluţiile propuse de ministrul de Finanţe

România şi-a revizuit sistemul de pensii din perioada comunistă în 2008. Guvernul liberal se confruntă cu o creştere masivă, de 40%, a pensiilor de stat, din septembrie 2020, stabilită de precedentul guvern, măsură care va depăşi limitele bugetare prevăzute de UE şi ar putea antrena reduceri ale ratingului ţării de către agenţiile de rating.

Creşterea pensiilor este probabil să lase ţara vulnerabilă în anii următori, după 2030, pe fondul ieşirii la pensie a decreţeilor, cei născuţi după interzicerea avorturilor din 1966. „Viziunea noastră este pentru un sistem de pensii complet nou, nu doar o nouă lege”, a spus Cîţu. "Sper că nu va fi prea târziu, deoarece orice restructurare are nevoie de câteva decenii pentru a deveni efectivă, iar 2030 este aproape".

Cele şapte fonduri de pensii private din România gestionează acum active în valoare de sub 13 miliarde de euro şi sunt cei mai mari investitori instituţionali.

La începutul acestui an, guvernul PSD a limitat contribuţiile la fondurile de pensii private la 3,75%, a redus taxele de administrare şi a ridicat cerinţele de capital social la niveluri prohibitive.

Guvernul lui Citu, care a ajuns la putere în noiembrie, va anula aceste cerinţe prin ordonanţă de urgenţă şi a anunţat că va propune majorarea contribuţiilor la 5% în 2021 şi 6% în 2022.

"Contribuţiile vor rămâne neschimbate doar anul viitor, având în vedere situaţia financiară actuală", a spus ministrul. „Vrem un sistem care să se bazeze pe contribuţii, unul care să acorde o importanţă mai mare părţii administrate privat, care să ofere randamente.”

Creşterea de 40% a pensiilor anul viitor a determinat agenţia de rating Standard & Poor să modifice perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă.

În perspectiva alegerilor de anul viitor, guvernul actual a declarat că va aplica legislaţia existentă, dar că va reduce cheltuielile statului şi va stimula colectarea impozitelor pentru a opri sporirea deficitelor.

Guvernul României se aşteaptă ca deficitul să scadă la 3,6% din produsul intern brut anul viitor şi la 3,3% în 2021, de la aproximativ 4,4% în acest an, dar să rămână peste limita de 3% a UE până în 2022.

Comisia Europeană a estimat că deficitul României va atinge 6,1% din PIB în 2021, în lipsa unor măsuri suplimentare. "Estimările sunt înainte devenirea actualului Guvern. Voi încerca să asigur Comisia Europeană şi pieţele financiare că urmăm calea consolidării fiscale", a spus Cîţu, adăugând trecerea de la o poziţie fiscală prociclică nu va fi bruscă, pentru a nu afecta creşterea economică.

„Vreau să le arăt că orice este peste limita de 3% va merge către investiţii publice”, a spus ministrul. El a mai adăugat că va propune guvernului să amâne cu un an, prin ordonanţă de urgenţă, orice majorări ale cheltuielilor efectuate de parlamentari.

Cîţu a spus că necesarul brut de finanţare al ţării pentru anul viitor va fi mai mic anul viitor, decât cele din acest an, de 90 de miliarde de lei (21 de miliarde de dolari).

Ministerul vrea să atragă de pe pieţele externe 5 miliarde de euro, aceeaşi sumă ca în acest an. Pentru început, sunt vizate peste 2 miliarde de euro, la începutul anului 2020, a spus ministrul Finanţelor.