Florin Georgescu, BNR: Creditarea nu este un drept al consumatorilor sau o obligaţie a creditorilor

„În contextul iniţiativelor legislative în domeniul protecţiei consumatorului, trebuie clar punctată o premisă esenţială a activităţii de creditare, aceea că accesul la astfel de servicii nu reprezintă şi nu poate reprezenta un drept al consumatorului şi, implicit, o obligaţie pentru creditor, ci este un serviciu eminamente comercial, oferit pe baza cererii şi ofertei”. Pentru acest serviciu „este necesar acordul ambelor părţi în vederea încheierii contractului, cu deplina cunoaştere a riscurilor asumate”, a spus Florin Georgescu, în deschiderea unei conferinţe pe tema reglementărilor bancare de protecţie a consumatorilor.

Oficialul BNR a remarcat că în prezent este evident faptul că, în România, traversăm o perioadă efervescentă la nivel legislativ. Sunt promovate, într-un ritm relativ alert, reglementări care îşi propun creşterea gradului de protecţie a consumatorului de servicii financiare. Obiectivul declarat al acestor iniţiative este eliminarea acelor practici nedorite ale unor actori ai pieţei financiare care vulnerabilizează clientela deservită.

„Provocarea majoră în demersurile legislative care se circumscriu acestui obiectiv este menţinerea unui echilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor contractuale. Pornind de la acest deziderat, este de înţeles multitudinea de dezbateri şi păreri exprimate în spaţiul public pe acest subiect atunci când impactul unor iniţiative legislative este evaluat ca generând riscuri majore la adresa stabilităţii sistemului bancar”, a menţionat Florin Georgescu.

„În acest context, Băncii Naţionale a României îi este adresată destul de des întrebarea: de ce, deşi are atribuţii de supraveghere şi respectiv de monitorizare a instituţiilor de credit şi a instituţiilor financiare nebancare, nu se implică în modul în care entităţile în cauză relaţionează cu clienţii lor? Pentru a răspunde la această întrebare este necesar să ne raportăm la modalitatea în care, conform legislaţiei în vigoare, sunt definite şi repartizate competenţele de supraveghere faţă cele privind protecţia consumatorului. Astfel, în baza atribuţiilor de supraveghere, Banca Naţională a României urmăreşte, în esenţă, capacitatea instituţiilor financiare ce fac obiectul supravegherii de a administra corespunzător sumele atrase cu titlu de depozite sau alte fonduri rambursabile care reprezintă sursele de finanţare a creditelor acordate populaţiei şi companiilor, astfel încât aceste instituţii să poată onora la termen şi integral obligaţiile de plată ce le revin în legătură cu sursele atrase. Aceste competenţe sunt strâns legate de obiectivele stabilite de legiuitor băncii centrale de a asigura menţinerea stabilităţii financiare şi protecţia deponenţilor, în condiţiile în care şi aceştia reprezintă o categorie a consumatorilor de servicii financiare, deşi mult mai puţin mediatizată”, a punctat oficialul băncii centrale.

Florin georgescu a ţinut să sublinieze că în ceea ce priveşte competenţele pe palierul protecţiei clienţilor de servicii financiare, acestea „sunt clar stabilite, la nivel de lege, în sarcina unei autorităţi distincte, respectiv Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor”. Exercitarea acestor competenţe presupune intervenţia, atunci când legea o impune, în relaţiile contractuale încheiate de consumatori cu creditorii profesionişti. „Ca urmare, implicarea băncii centrale în relaţia consumator-creditor, în condiţiile menţionate, ar fi lipsită de autoritate legală”.

„Apreciem drept absolut necesar ca orice măsuri de reglementare să se realizeze cât mai echilibrat, în raport de necesităţile pieţei şi să fie îndreptate strict către produsele care ar putea induce riscuri ce nu ar fi uşor înţelese de către consumatori. O măsură cu caracter general, nejustificată de obiectivul final urmărit şi care nu ia în seamă impactul pe care îl poate produce asupra pieţei ar crea efecte adverse dificil de gestionat. Ne aşteptăm, de asemenea, la implicarea activă a asociaţiilor profesionale ale industriei financiare atât în rezolvarea problemei educaţiei financiare, cât şi în realizarea de demersuri reale pentru recâştigarea încrederii consumatorilor prin promovarea principiilor de creditare corectă în cadrul codurilor de conduită adoptate de membrii acestor entităţi şi prin sancţionarea celor care nu le respectă, inclusiv cu excluderea din asociaţie. Acest mesaj a fost transmis în repetate rânduri de reprezentanţii Băncii Naţionale a României cu ocazia participării la evenimentele organizate de asociaţiile profesionale care activează în domeniu”, a mai menţionat Florin Georgescu.

Până vom ajunge, însă, la momentul la care vom vedea în mod real şi efectiv roadele acestor demersuri, a arătat oficialul, „ar putea fi necesar, ca lipsa de educaţie financiară a clienţilor proprii să fie suplinită de acţiuni ale creditorilor. Aceştia trebuie să îşi asume responsabilitatea fiecărui credit acordat în ceea ce priveşte evaluarea riscului din ambele perspective - a creditorului şi a debitorului - cel puţin până la momentul la care clienţii vor atinge un nivel suficient de informare pentru a fi în măsură să participe în mod activ la propria protecţie şi să-şi minimizeze riscul de supraîndatorare”.

Totodată, „considerăm că, pe termen mediu şi lung, în scopul evitării supraîndatorării persoanelor fizice şi a persoanelor juridice, este necesar să ne amintim că libertatea înseamnă responsabilitate, după cum afirma George Bernard Shaw. Ipoteza unui tandem de genul libertate decizională cât mai mare cu responsabilitate minimă asupra riscurilor generează destabilizarea sistemului şi dezechilibre economico-financiare cu costuri greu suportabile de societate. Prin urmare, numai un reglaj adecvat al libertăţii decizionale şi responsabilităţii asupra riscurilor poate asigura stabilitate financiară şi creştere economică sustenabilă”, a mai spus prim-viceguvernatorul BNR.

Conferinţa „Noi tendinîe în reglementare cu focus pe protecţia consumatorului”, ediţia a IV-a, a fost organizată la Institutul Bancar Român (IBR) de către Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Nebancare din România (CPBR), în cadrul seriei de evenimente European Money Week.