Florin Georgescu: Cota unică a mărit corupţia, impozitarea ar trebui să fie "moderat progresivă"

„Pentru păstrarea stabilităţii macroeconomice şi, concomitent, asigurarea sustenabilităţii sociale a echilibrelor, se impune activarea mai accentuată a fazei de redistribuire prin instrumente fiscale atât pentru stimularea, prin deduceri fiscale, a comportamentelor pozitive (muncă, economisire, investire, creşterea competitivităţii, export etc.), cât şi pentru creşterea transparenţei veniturilor individuale în paralel cu cea a cheltuielilor publice. Soluţia pentru corectarea gravelor distorsiuni din societatea capitalistă românească actuală, dincolo de perfecţionarea cadrului juridic comercial, o constituie, în opinia noastră, efectuarea unui due dilligence la nivel naţional, după aproape 30 de ani de la Revoluţie, aşa cum se realizează frecvent în sectorul corporatist modern. Introducerea cotei unice din anul 2005 a redus birocraţia, dar a crescut corupţia şi evaziunea fiscală prin eliminarea globalizării veniturilor”, a spus prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul seminarului EU-COFILE, organizat la Sinaia de BNR, Asociaţia Română a Băncilor şi Alpha Bank.

Acest demers, de reconciliere („due dilligence”) la nivel naţional, constă în „examinarea modului de aşezare a veniturilor şi averii în societate prin globalizarea veniturilor individuale şi impozitarea lor cu cote moderat progresive”, a menţionat Florin Georgescu, arătând ca exemple sistemele de impozitare din Cehia, Polonia, Slovacia, Letonia (începând cu 2018), Germania, Olanda şi Spania.

Impozitarea globală trebuie făcută „concomitent cu declaraţii de patrimoniu ale persoanelor fizice şi finalizarea cadastrului naţional, care vor permite, cunoaşterea puterii contributive a fiecărui cetăţean şi aşezarea sarcinii fiscale individuale pe baza acestor informaţii, ca şi combaterea corupţiei şi evaziunii prin corelarea, pe viitor, a fluxului de venituri declarate cu stocul de avere deţinut”, a precizat prim-viceguvernatorul BNR.

Oficialul a mai arătat că în România există deficit de analiză economică „din cauza deficitului de informaţii economico-financiare, care nu sunt furnizate de legislaţia existentă şi de instituţiile de profil”, la care se adaugă „lipsa unui dialog social coerent, decizii economice insuficient fundamentate, încetinirea progresului economic şi tensionarea suplimentară a relaţiilor dintre membrii societăţii”.

Florin Georgescu, BNR: Disfuncţiile economiei sunt cauzate de asimetria dintre libertate şi răspundere

Disfuncţiile din prezent ale economiei şi tensiunile din societatea românească sunt cauzate de asimetria accentuată manifestată în ultimii aproape 30 de ani în ţară, respectiv cea dintre libertate şi răspundere, a declarat miercuri, la Sinaia, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu.

„În România, capitalul, profiturile şi avuţia s-au format, în mare măsură, după 1989, ca urmare a acordării către diferite grupuri de interese, prin legi, a unor libertăţi nelimitate în condiţii de răspunderi limitate. Aceasta, din graba de a crea condiţii pentru acumularea cât mai rapidă de capital de către cei creativi şi inventivi. Dar, din nefericire, pe lângă persoanele creative şi inventive au acumulat mult capital, în mod ilegal şi imoral, numeroşi specialişti în „inginerii” economico-financiare”, a spus prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul seminarului EU-COFILE, organizat la Sinaia de BNR, Asociaţia Română a Băncilor şi Alpha Bank.

„Înţelegem - conceptual şi operaţional - nevoia acumulării rapide de capital pentru asigurarea unei stabilităţi în creştere a democraţiei din România. Dar, în condiţiile unui produs intern brut limitat an de an, această asimetrie libertate/răspundere a generat o repartiţie total inechitabilă a PIB concretizată într-o polarizare socială accentuată. În topul societăţii se regăsesc grupuri restrânse de cetăţeni care au acumulat avuţii foarte importante, iar la polul celălalt, foarte mulţi oameni au adunat numai sărăcia şi lipsa de speranţă”, a mai spus Florin Georgescu.

Potrivit oficialului BNR, în domeniul fiscal-bugetar, ca şi în domeniul monetar, există o trinitate imposibil de realizat. „În domeniul monetar, trinitatea se referă la politica monetară independentă, fluxuri libere de capital şi cursul de schimb fix. În domeniul fiscal, trinitatea priveşte creşterea puterii de cumpărare a salariilor, pensiilor, precum şi a calităţii serviciilor publice, menţinerea deficitului bugetar total la 3% din PIB (în paralel cu apropierea de MTO de 1%), neutilizarea politicii fiscale ca pârghie de redistribuire dinspre factorul capital spre muncă, precum şi în cadrul factorului muncă, de la categoriile de cetăţeni cu venituri şi averi mari către grupurile sociale cu stare materială modestă”, a arătat oficialul BNR.

Din această „capcană foarte periculoasă” pentru perspectiva de dezvoltare a ţării „nu se poate ieşi decât prin îmbunătăţirea cadrului legislativ”. Astfel, „este necesară conştientizarea, de către elite şi decidenţii politico-administrativi a faptului că se impune corectarea cât mai rapidă a cadrului juridic, după modelul ţărilor europene dezvoltate, prin introducerea de prevederi care să asigure aplicarea, în mediul de afaceri, a constrângerilor bugetare tari, specifice economiei de piaţă funcţionale. Legea se impune a stipula cu claritate condiţii privind asigurarea seriozităţii cu care antreprenorii se angajează în afaceri (nivel adecvat al capitalului social iniţial şi obligativitatea menţinerii acestuia pe durata de funcţionare a firmei), precum şi prevederi concrete referitoare la condiţiile ieşirii rapide (exit) de pe piaţă a firmelor decapitalizate, ai căror proprietari nu mai au capacitatea financiară sau dorinţa de a investi prin aport de capital nou - desigur, cu stabilirea modului de conciliere cu creditorii acestor societăţi comerciale”, a menţionat prim-viceguvernatorul BNR.

Totodată, a adăugat oficialul, „este necesar să se desemneze instituţiile statului responsabile cu aplicarea fermă a cadrului juridic, astfel îmbunătăţit, care normează activitatea firmelor şi să se actualizeze, de asemenea, nivelul capitalului minim pentru firmele organizate ca SRL în România, în vederea întăririi bazei de capital a economiei reale”.

Pe lângă această racordare a legislaţiei economice din România la practicile ţărilor europene avansate economic, „se impune existenţa în societate a unei comunităţi morale puternice, în cadrul căreia piaţa liberă, care stimulează acţiunea individuală, poate să funcţioneze cu eficienţă ridicată”, a mai spus Florin Georgescu. El a precizat: „Un cadru legislativ ferm este cea mai eficientă modalitate de a asigura disciplina de plată, agenţii economici având, deseori, nevoie de un ghiont pentru un autocontrol mai ridicat”.