Fluctuaţii ale dobânzii BNR. Cât contează inflaţia mare şi cât încetinirea economiei?

Însă, în contextul perspectivelor de încetinire a economiei spre 3%, există şi posibi­lita­tea unei majorări a ratei-cheie cu doar 0,25 puncte procentuale, combi­na­tă cu extinderea coridorului si­me­tric din jurul ratei-cheie, de la 100 la 125 de puncte de bază (1,25 pp).

În luna februarie, BNR a mărit cadenţa şi a majorat dobânda-cheie cu 0,5 puncte procentuale, până la 2,5%, după ce la precedentele trei şe­dinţe de politică monetară a mizat pe paşi mici optând pentru majorări de do­bândă cu 0,25 puncte procentuale de fiecare dată. BNR anticipa atunci o inflaţie de două cifre în trimestrul al doilea, în principal ca urmare a ma­jo­rării mai ample ale preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, notează ZF.

„Ne aşteptăm ca BNR să majo­re­ze dobânda-cheie cu 50 pb (puncte de bază - n.red.; 0,50 pp) la 3% la şe­dinţa boardului din 5 aprilie. Rata fa­ci­lităţii de credit, care rămâne instru­mentul de politică operaţional rele­vant în cadrul politicii stricte de ges­tio­nare a lichidităţii, ar trebui să atin­gă 4%. Indicii pieţei monetare rele­vanţi pentru transmiterea politicii mo­netare sunt semnificativ mai mari faţă de nivelul dobânzii la facilitatea de credit, deşi încă sub indicii echi­va­lenţi din ECE. Acţiunile băncilor cen­trale din regiune par să fi pierdut recent o parte din importanţă în procesul decizional al BNR“, susţine Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR.

Rata anuală a inflaţiei a conti­nuat să crească urcând până la 8,53% în februarie 2022, faţă de 8,35% în ia­nuarie, dar sub aşteptările economiş­ti­lor. În ceea ce priveşte cursul de schimb leu/euro, acesta a rămas re­lativ stabil, sub 4,95 lei/euro.

Spre deosebire de băncile cen­trale comparabile, BNR nu pare să fa­vorizeze combaterea inflaţiei prin întărirea monedei naţionale în faţa euro. BNR vizează o volatilitate scă­zută a cursului de schimb leu/euro, per­miţând probabil o depreciere treptată în continuare a leului, explică Dascălu.

El aduce în discuţie o implicare puternică a BNR pe piaţa valutară pentru a asigura stabilitatea valutară în primele săptămâni de război din Ucraina, având în vedere importan­ţa cursului de schimb în funcţia de reacţie a BNR.

Rezervele valutare la BNR au scă­zut cu 1,73 mld. euro în mar­tie faţă de februarie, până la 40,1 mld. euro, după ce în cursul lunii au intrat în rezerva băncii centrale 2,91 mld. euro şi au ieşit 4,64 mld. euro.

Noua prognoză preliminară a BNR privind inflaţia, nepublică, ar tre­bui să aducă o revizuire în scădere a inflaţiei IPC în următoarele patru tri­mestre după extinderea guverna­men­tală a măsurilor antiinflaţioniste pen­tru preţurile energiei. În acelaşi timp, perspectivele pentru inflaţia de bază (CORE) ar trebui urce în ur­mătoarele douăsprezece luni, menţi­nân­du-se probabil peste intervalul-ţintă al BNR pe întregul orizont de po­litică, apreciază economistul-şef al BCR.

„Prin urmare, BNR s-ar putea aş­tep­ta la presiuni inflaţioniste limitate, de­terminate de cererea internă ac­tua­lă în trimestrele următoare, deşi efec­te­le întârziate ar trebui să menţină infla­ţia de bază ridicată în următoa­re­le trimestre. Vedem încă două creş­teri ale ratei-cheie, de 25 pb (puncte de bază - n.red.) fiecare, din partea BNR până la 3,5% la jumătatea anu­lui, cu facilitatea de credit, care ar tre­bui să rămână instrumentul opera­ţio­nal relevant în cadrul politicii de control ferm al lichidităţii, ajungând la 4,5%“, menţionează Dascălu.

Şi Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank, estimează o creştere a dobânzii de politică monetară cu 50 de puncte de bază până la 3%, care va fi în continuare cea mai mică rată-cheie din regiunea CEE 4. „Pe măsură ce creşterea economică încetineşte, argumentele pentru rate mai mari se estompează, dar încă ne aşteptăm să ajungă la 4,5% în acest an“, anticipează el.

El aduce în discuţie şi o altă posibilă măsură, cu o probabilitate relativ mică, dar deloc neglijabilă (15%) ca BNR să extindă culoarul simetric în jurul ratei cheie de la 100 la 125 de puncte de bază (1,25 pp) la una din următoarele două întâlniri. Acest lucru ar oferi, în esenţă, încă 25 de puncte de bază (0,25 pp) de înăsprire şi ar putea justifica majorări mai mici ale ratelor.

În februarie, Consiliul de administraţie al BNR a decis să majoreze rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,5% pe an, de la 3% pe an şi să crească rata dobânzii la facilitatea de depozit la 1,5%, de la 1% pe an, începând cu data de 10 februarie 2022.