FMI a aprobat cea de-a patra evaluare a acordului cu România, deblocând încă 505 milioane euro

Boardul FMI a avizat miercuri cea de-a patra evaluare a acordului de tip preventiv cu România, punând la dispoziţia statului cea de-a cincea tranşă, de 505 milioane euro, care ridică suma totală disponibilă în caz de necesitate la aproximativ 2 miliarde euro.

Urmărește
238 afișări
Imaginea articolului FMI a aprobat cea de-a patra evaluare a acordului cu România, deblocând încă 505 milioane euro

FMI a aprobat cea de-a patra evaluare a acordului cu România, deblocând încă 505 milioane euro (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

"Cea de-a patra evaluare a acordului şi punerea la dispoziţie a următoarei tranşe au fost abrobate în unanimitate de către membrii Consiliului Director. Aceştia au avut aprecieri pozitive în ceea ce priveşte măsurile adoptate şi angajamentul Guvernului. Recomandările Consiliului Director s-au concentrat pe nevoia de a continua consolidarea fiscală, astfel încât deficitul bugetar pe bază ESA să se încadreze la finele anului sub 3%, şi pe accelerarea reformelor structurale", a declarat agenţiei MEDIAFAX reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu.

Începând cu acest an, acordul cu FMI cuprinde ţinte privind deficitul bugetar atât în termeni cash, cât şi ESA.

La precedenta evaluare a acordului, din ultima parte a anului trecut, FMI a decis să pună la dispoziţia României o tranşă cu o valoare de 480 milioane de euro.

Următoarea misiune de evaluare va fi şi prima din mandatul noului guvern, condus de premierul Mihai Răzvan Ungureanu. După demisia Cabinetului Emil Boc şi învestirea Guvernului Ungureanu, reprezentanţii FMI şi CE s-au întâlnit la Bucureşti cu premierul şi miniştrii Finanţelor, Economiei, Transporturilor şi Justiţiei.

Ungureanu le-a transmis oficialilor FMI şi CE că i-a invitat la Bucureşti pentru a-i asigura personal că noul guvern va respecta angajamentele asumate de fostul executiv în relaţia cu cele două instituţii finanţatoare. FMI a arătat totodată, într-un comunicat, că noul Guvern şi-a reconfirmat angajamentele asumate de România privind programul cu Fondul, UE şi Banca Mondială şi că acesta decurge conform planului.

O misiune comună a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene (CE) şi Băncii Mondiale (BM) s-a aflat la Bucureşti în perioada 25 ianuarie - 5 februarie pentru cea de-a patra evaluare a acordului de precauţie cu România.

La finalul evaluării, reprezentantul CE Istvan Szekely a anunţat că FMI şi Comisia au revizuit în scădere prognoza de creştere economică pentru România în acest an, de la 1,8-2,3% la 1,5-2%, din cauza recesiunii anticipate în zona euro şi a deteriorării condiţiilor de pe pieţele internaţionale.

Reprezentanţii FMI şi CE au afirmat atunci că au fost atinse toate ţintele din acordul încheiat de România cu instituţiile internaţionale.

Autorităţile de la Bucureşti au decis în luna martie a anului trecut să prelungească înţelegerea cu FMI, printr-un acord de precauţie în valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are România la FMI. Atunci, FMI a pus la dispoziţia României o primă tranşă în valoare de 60 de milioane de drepturi speciale de tragere (67 milioane euro).

Acordul este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.

Cea mai recentă scrisoare de intenţie convenită de Guvern cu FMI, obţinută în februarie de MEDIAFAX, prevede că Poşta Română va concedia cel puţin 600 de angajaţi până la sfârşitul lunii martie şi va reduce în continuare numărul oficiilor poştale, cu peste 135 unităţi. Reducerea numărului de oficii poştale va fi efectuată tot în perioada imediat următoare, până la sfârşitul lunii aprilie, relevă scrisoarea.

Guvernul şi FMI au convenit totodată ca termenul în care autorităţile trebuie să găsească un investitor strategic dispus să preia cel puţin 20% din acţiuni la Poşta Română, în urma unei majorări a capitalului social, să fie prelungit cu două luni, până la sfârşitul lunii iunie.

Autorităţile au mai convenit cu FMI că CFR Călători va închiria toate spaţiile publicitare disponibile, pentru a-şi majora în acest an veniturile cu 6%, şi va încerca să găsească, împreună cu Ministerul Finanţelor, o schemă de reducere a arieratelor cu 300 milioane lei, până la sfârşitul lunii iunie a acestui an.

Totodată, din scrisoare reiese că CFR Călători va angaja un consultant care să stabilească, până la sfârşitul lunii mai, pachetul social minim de servicii care trebuie asigurat populaţiei în raport cu cheltuielile aferente, analiză care să fie urmată imediat de "acţiuni corespunzătoare".

FMI a propus Guvernului să restituie companiei Boeing ultimul avion tip 737-800, închiriat de Tarom în urmă cu patru ani, sau să reuşească să reducă rata de chirie la nivelul pieţei, procedură care să fie încheiată cel târziu până la sfârşitul lunii martie a acestui an.

O altă condiţie stipulată în scrisoare prevede ca Tarom să aplice un program de reducere a cheltuielilor prin revizuirea rutelor de călătorie, a flotei de aeronave şi a structurii de organizare.

Guvernul a primit în schimb acordul FMI pentru a prelungi din nou, cu două luni, termenul de vânzare pe Bursă a 20% din acţiunile deţinute de stat la operatorul aerian. În aceste condiţii, prospectul de vânzare va fi publicat până la sfârşitul lunii mai, iar procedura va fi încheiată până la finele lunii iunie.

FMI a impus Guvernului un termen scurt în care să finalizeze procedurile de renegociere a contractelor bilaterale la Hidroelectrica, respectiv până la 15 februarie 2012, şi să anuleze, în limitele legii, înţelegerile pentru care aceste negocieri nu pot fi încheiate. Renegocierea contractelor este în derulare şi se va încheia până la finele lunii martie, potrivit ministrului Economiei, Lucian Bode.

Executivul s-a mai angajat să înceapă, până la sfârşitul lunii septembrie, procedurile de lichidare a Companiei Naţionale a Huilei (CNH), după ce activele neviabile vor fi separate de cele considerate valoroase, relevă scrisoarea de intenţie convenită în urma misiunii din ianuarie-februarie.

Guvernul are obligaţia să transfere cel târziu în luna februarie către ANAF activele neviabile ale CNH. Documentul mai prevede că minele viabile vor fi "oferite printr-un proces de licitaţie" deschis şi transpaent.

Fondul Monetar Internaţional a mai cerut Guvernului să renegocieze contractul pentru linia de cale ferată Vâlcea-Vâlcele, a cărui valoare a crescut de patru ori după ce a fost suspendat unilateral de CFR încă din anii '90, şi să găsească soluţii de finanţare a proiectului, chiar şi cu garanţii de stat. Procedurile de renegociere a contractului şi de identificare a sursei de finanţare trebuie încheiate până la sfârşitul lunii aprilie, relevă documentul.

Scrisoarea cuprinde şi angajamentul Guvernului de a adapta, până la sfârşitul lunii iunie, programul de funcţionare al Metrorex "la cerinţele pieţei" şi să majoreze veniturile companiei prin punerea în circulaţie, începând cu anului viitor, a 16 noi garnituri de tren.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici