FMI avertizează că lumea se îndreaptă către cea mai proastă perioadă economică din ultimii 30 de ani

Luând cuvântul la Washington, înaintea reuniunilor Băncii Mondiale şi FMI de săptămâna viitoare, Kristalina Georgieva a declarat că economia mondială se va dezvolta cu o rată medie anuală de aproximativ 3% în următorii cinci ani.

Cifra este cu mult sub prognoza medie de 3,8% din ultimele două decenii şi marchează cea mai slabă proiecţie de creştere pe termen mediu din 1990 încoace.

În deceniile care au trecut de atunci, globalizarea a contribuit la creşterea ratelor de creştere şi la scoaterea din sărăcie a sute de milioane de oameni. Însă, având în vedere că protecţionismul comercial este în creştere, se aşteaptă ca ritmul de expansiune economică globală să încetinească.

Subliniind o temă probabilă a reuniunilor de săptămâna viitoare, directorul general al FMI a declarat că principalele obstacole în calea creşterii sunt fragmentarea economică tot mai mare şi tensiunile geopolitice.

Referindu-se la invazia Rusiei în Ucraina, Georgieva a declarat: „Această calamitate nu numai că ucide oameni nevinovaţi, ci şi agravează criza costului vieţii şi aduce mai multă foamete în întreaga lume. Ea riscă să şteargă dividendele păcii de care ne-am bucurat în ultimele trei decenii, provocând, de asemenea, tulburări în comerţ şi finanţe”.

„Calea de întoarcere la o creştere robustă este accidentată şi greu de găsit, iar legăturile care ne ţin împreună par a fi mai slabe acum decât erau în urmă cu doar câţiva ani”, a adăugat Georgieva.

Perspectivele mai slabe ar face „şi mai dificilă reducerea sărăciei, vindecarea cicatricilor economice ale crizei Covid şi oferirea de noi şi mai bune oportunităţi pentru toţi”.

Pentru trimestrele următoare, FMI susţine apelurile OCDE şi ale altor organizaţii internaţionale pentru ca băncile centrale să menţină ratele ridicate ale dobânzilor. Georgieva a declarat că înfrângerea inflaţiei este o bază vitală pentru o performanţă economică mai bună pe termen mediu.

Falimentul Silicon Valley Bank şi al Credit Suisse „a scos la iveală eşecuri în gestionarea riscurilor la anumite bănci, precum şi deficienţe în materie de supraveghere”, a spus ea, dar a adăugat că „factorii de decizie politică au fost remarcabil de rapizi şi cuprinzători în acţiunile lor din ultimele săptămâni”.

Instabilitatea financiară suplimentară ar trebui să fie abordată prin oferirea de către băncile centrale de lichidităţi mari băncilor care se confruntă cu dificultăţi de finanţare. Însă, dacă turbulenţele se agravează, autorităţile bancare ar putea fi nevoite să renunţe la această poziţie şi să reducă ratele.

Dacă acest lucru s-ar întâmpla, băncile centrale s-ar confrunta cu compromisuri dificile între obiectivele lor de inflaţie şi de stabilitate financiară, precum şi cu utilizarea instrumentelor respective.

Georgieva a indicat că cele mai recente previziuni de creştere ale FMI, publicate săptămâna viitoare, vor fi puţin schimbate faţă de cele din ianuarie.