FMI avertizează România: Preţurile cresc, investiţiile rămân în urmă, economia se supraîncălzeşte

Inflaţia - media generală a scumpirilor - „se reia cu rapiditate”, decalajele dintre venituri şi cheltuieli (deficitul bugetar) şi dintre încasările şi plăţile balanţei externe (deficitul de cont curent) se adâncesc, investiţiile au rămas în urma consumului, iar absorbţia de fonduri europene este slabă, astfel că „sunt semne de supraîncălzire a economiei”. Acestea sunt, pe scurt, principalele avertismente ale FMI, cu precizarea că „lipsa unor progrese susţinute în ceea ce priveşte reformele structurale ar constrânge creşterea economică potenţială pe termen mediu”.

„România a înregistrat o creştere economică puternică în 2017, cu un nivel record al scăderii şomajului şi un sector financiar îmbunătăţit. Consumul privat, impulsionat de stimulente fiscale şi de majorări ale salariilor, a condus la o creştere puternică a economiei, în timp ce investiţiile sunt rămase în urmă şi reformele structurale au încetinit”, semnalează experţii FMI.

„Investiţiile publice au scăzut la un nivel redus ca procent din PIB de mai mulţi ani, cu o absorbţie redusă a fondurilor UE. Atât deficitul public, cât şi deficitul de cont curent s-au adâncit, la 2,8 şi, respectiv, 3,4% din PIB în 2017”. Iar inflaţia se reia cu rapiditate: „în timp ce ţinta de inflaţie a Băncii Naţionale a României a fost atinsă în 2017, inflaţia anuală a crescut de la luna ianuarie peste limita superioară a benzii din jurul ţintei, ajungând la 5,2% în aprilie 2018”, se mai arată în comunicatul citat, care este postat pe site-ul instituţiei financiare internaţionale.

„Creşterea economică este aşteptată să atingă cota de 5% în 2018, condusă din nou de stimularea continuă a consumului privat prin relaxarea fiscală”, fiind însă „însoţită de un deficit de cont curent şi o inflaţie ridicată, chiar şi atunci când politica monetară este înăsprită”. Creşterea economică „se va modera până la 3% pe termen mediu, deoarece efectele tranzitorii ale stimulentelor fiscale se estompează, iar investiţiile amânate şi lipsa unor progrese susţinute în ceea ce priveşte reformele structurale ar constrânge creşterea potenţială pe termen mediu”, mai arată experţii FMI.

Documentul mai semnalează că „sunt semne de supraîncălzire” şi „există riscul ca traiectoria actuală a politicilor să crească volatilitatea macroeconomică, să submineze capacitatea de a rezista la eventualele şocuri adverse şi, în cele din urmă, să încetinească convergenţa către ţările avansate ale UE”.

Potrivit FMI, principalele riscuri externe pentru perspectivele economice includ o schimbare bruscă a apetitului global de risc. „Deteriorarea în continuare a soldurilor fiscale şi externe sau o slăbire a instituţiilor ar putea perturba încrederea investitorilor. Şocurile externe şi cele interne pot coincide şi pot eroda încrederea investitorilor şi fluxurile de capital. Menţinerea nivelului rezervei adecvate a României, a tensiunilor fiscale şi a unui curs de schimb flexibil ar contribui la combaterea acestor riscuri”, atenţionează experţii.

În comunicatul FMI se mai arată că directorii executivi ai instituţiei au salutat „creşterea robustă, şomajul redus şi condiţiile îmbunătăţite ale sectorului financiar”. Dar „directorii şi-au exprimat, totuşi, îngrijorarea cu privire la semnele de supraîncălzire, inclusiv creşterea inflaţiei şi a deficitelor gemene, precum şi investiţiile rămase în urmă şi reformele structurale mai lente”. În acest context, oficialii au solicitat o politică macroeconomică mai strictă, consolidând în acelaşi timp orientarea pe termen mediu şi predictibilitatea politicilor pentru a susţine convergenţa României la un nivel de trai mai ridicat în cadrul UE”.

Directorii FMI au mai remarcat că „o politică fiscală mai prudentă ar contribui la reechilibrarea economică şi ar reduce povara asupra politicii monetare”. În contextul unei creşteri economice puternice, oficialii au recomandat „un obiectiv fiscal mai mic decât ţinta bugetară din 2018 de 3% din PIB” şi au menţionat că ar fi necesare „măsuri fiscale suplimentare” pentru atingerea acestui obiectiv.

Membrii board-ului FMI „au încurajat reformele fiscale pentru a asigura realizarea obiectivului bugetar pe termen mediu al României”. Aceştia au subliniat „necesitatea evitării reducerilor (n.n.- de venituri) fiscale suplimentare, a creşterii moderate a salariilor şi a pensiilor şi a revizuirii punerii în aplicare a legii salarizării unificate şi a modificărilor pensiilor, în conformitate cu spaţiul fiscal disponibil şi cu obiectivele fiscale pe termen mediu”. Oficialii au subliniat şi „importanţa reformelor pentru sporirea eficienţei sectorului public, prin consolidarea administraţiei fiscale, pentru a îmbunătăţi eficienţa colectării impozitelor” şi „creşterea eficienţei cheltuielilor prin revizuirea cheltuielilor şi centralizarea achiziţiilor şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor UE”, se mai arată în comunicatul FMI.

În fine, „directorii au sprijinit înăsprirea politicii monetare întreprinse pentru reducerea inflaţiei” şi au încurajat banca centrală „să rămână vigilentă şi să urmărească o politică mai strânsă, în funcţie de necesităţi, pentru a ancora aşteptările inflaţioniste la nivelul vizat”. Banca centrală „ar trebui să continue gestionarea condiţiilor de lichiditate pentru a spori transmisia monetară”, se mai menţionează în document.

Recunoscând progresele înregistrate în trecut în lupta împotriva corupţiei, directorii au încurajat autorităţile de la Bucureşti să menţină ritmul reformei.

În data de 16 martie, delegaţia FMI şi-a încheiat misiunea anuală în România, prezentând un set de concluzii preliminare din care reiese că „politicile fiscale şi monetare trebuie înăsprite, iar lupta împotriva corupţiei trebuie să continue”, a anunţat şeful delegaţiei, Jaewoo Lee.

„Economia românească este în creştere, şomajul a scăzut la un nivel record, iar sectorul financiar se îmbunătăţeşte. Dar fără modificări de politici, creşterea va deveni din ce în ce mai fragilă (...) Toate acestea merg mână în mână cu lupta împotriva corupţiei”, a spus Jaewoo Lee, într-o conferinţă de presă la încheierea misiunii din România.

„Continuarea deficitelor fiscale considerabile şi cheltuielile de investiţii scăzute ar reduce spaţiul pentru a sprijini economia în eventualele crize economice viitoare şi riscă să slăbească potenţialul de creştere al României”. De aceea, „menţinerea unei convergenţe incluzive spre standarde de viaţă avansate ale Uniunii Europene necesită un cadru de politici previzibil, cu orientare pe termen mediu, susţinut de un guvern eficient şi de o guvernare puternică. Acum este cel mai bun moment pentru a acţiona pe toate aceste fronturi, cu politicile monetare şi fiscale care acţionează la unison”, a mai spus oficialul.

În opinia delegaţiei FMI, deficitele mari acumulate în perioadele de creştere economică tind să provoace dezechilibre interne şi externe, având ca rezultat acumularea de datorii excesive şi forţând o ajustare mai puternică (şi pro-ciclică) în eventualitatea unei recesiuni. Astfel că „deficitul bugetar ar trebui să fie redus sub un nivel ciclic neutru pe termen scurt şi în continuare la 1,5% din PIB până în 2020, contribuind la o revenire uşoară la obiectivul pe termen mediu din România (MTO), în conformitate cu angajamentele asumate faţă de UE”.

Delegaţia FMI a vizitat România în perioada 6-16 martie 2018 pentru a desfăşura discuţiile prevăzute în Articolul IV din statutul instituţiei financiare internaţionale şi pentru consultarea cu autorităţile centrale. „Echipa este recunoscătoare autorităţilor şi altor omologi pentru ospitalitatea lor caldă şi un dialog constructiv”, a spus Jaewoo Lee, la încheierea conferinţei de presă.