FMI: Economia României a înregistrat o recesiune relativ redusa în 2020, comparativ cu alte ţări UE

Instituţia financiară estimează, în comunicatul emis la sfârşitul misiunii experţilor FMI o creştere economică de 7% în acest an.

Misiunile FMI sunt realizate ca parte a procesului de consultări periodice (de obicei anuale) desfăşurate în baza Articolului IV din Statutul FMI,

Experţii FMI spun că principalele sarcini ale autorităţilor sunt cele de a asigura un ritm rapid al vaccinării, de a acorda în continuare sprijinul aferent pandemiei şi de a avansa pe calea corectării bugetare pe termen mediu a exceselor înregistrate înainte de pandemie pentru a crea spaţiu de manevră pentru politici. Politica monetară şi cea financiara trebuie să se menţină acomodative pentru a consolida redresarea economică.

Performanţele economice din anii următori ar trebui să fie impulsionate de aceste eforturi şi de reluarea unei game de reforme structurale şi de guvernanţă, precum şi de valorificarea oportunităţilor oferite de fondurile masive din cadrul programului Next Generation EU.

Pe puncte, concluziile misiunii FMI sunt următoarele:

1. Contracţia PIB din 2020 indusă de pandemie a fost considerabil mai redusă decât media UE. Aceasta a reflectat în parte o incidenţă iniţială mai limitată a focarelor virusului şi valuri ulterioare de infectare de durată scurtă, ce nu au necesitat o a doua închidere la nivel naţional a economiei. Măsurile eficiente din domeniul sanitar şi o demarare timpurie a campaniei de vaccinare au contribuit şi ele la această situaţie. Important, populaţia şi mediul de afaceri au beneficiat de o relaxare coordonata a politicii fiscale şi monetare, fapt ce a contribuit la limitarea recesiunii economice şi a creşterii şomajului. Aceasta a fost o schimbare binevenită faţă de măsurile de înăsprire a politicilor pe care România le-a aplicat în crizele economice anterioare. Finanţarea externa a fost favorabila, susţinută de o relaxare monetară la nivel global şi de măsurile de sprijin de la nivelul UE.

Autorităţile au asigurat sprijinul fiscal necesar similar celor oferit de alte ţări UE: în primul rând majorarea cheltuielilor sanitare; în al doilea rând, măsuri de susţinere a veniturilor sub forma subvenţionării temporare a salariilor şi măsuri ţintite de stimulare a angajărilor; şi, în al treilea rând, sprijin acordat companiilor sub formă de împrumuturi nerambursabile şi asigurarea lichidităţii prin amânarea obligaţiilor de plată a impozitelor şi taxelor şi prin garantarea creditelor, mai ales pentru IMM-uri. Aceste măsuri de sprijin au fost prelungite şi în anul 2021.

Acţiunile hotărâte şi luate în timp util de către Banca Naţională a României (BNR) au contribuit la asigurarea funcţionării pieţei financiare şi la susţinerea fluxului de credit pe parcursul pandemiei. Printre aceste acţiuni se numără reduceri ale ratei dobânzii de politica monetara, un program de achiziţionare a titlurilor de stat, precum şi măsuri de asigurare a lichidităţii, de flexibilizare a cadrului de reglementare şi moratorii pentru rambursarea împrumuturilor bancare.

2. Pentru anul 2021 este preconizată o revenire puternică a PIB-ului real, de 7 procente. Revenirea economică a României pare a fi cea mai rapidă în rândul ţărilor UE începând din trimestrul 4 al anului 2020. Se anticipează că o recoltă agricolă mai bună va susţine producţia ulterior, în cursul acestui an. Riscul principal de nerealizare a acestei prognoze este cel al unor schimbări negative neaşteptate în evoluţia pandemiei, inclusiv din cauza apariţiei unor noi tulpini ale virusului, eficienţei mai reduse în timp a vaccinului sau refuzului de vaccinare din partea populaţiei.

3. În cursul următorilor cinci ani, absorbţia de fonduri UE va fi crucială pentru performanţa economică a României. Resursele disponibile constituie o oportunitate unică de a accelera convergenţa veniturilor la nivelul UE şi tranziţia către o economie mai digitalizată şi mai verde.

4. În pofida recentei redresări economice, acordarea în continuare a sprijinului fiscal rămâne esenţială pentru prevenirea unei ieşiri neuniforme din pandemie. Sprijinul fiscal va garanta că nici un grup nu este lăsat în urmă.

Derularea rapidă a campaniei de vaccinare este cea mai importantă politică de combatere a pandemiei, cu randamente economice care depăşesc cu mult costurile sale fiscale. Politica fiscală poate contribui cu o finanţare generoasă în continuare.

Se impune menţinerea măsurilor temporare de susţinere a veniturilor şi a companiilor, cum ar fi alocaţiile kurzarbeit şi granturile acordate IMM-urilor, în paralel cu îndreptarea atenţiei către sectoarele cele mai afectate, cum ar fi HoReCa şi transporturile, şi către grupurile dezavantajate, de exemplu, femeile şi persoanele cu un nivel educaţional redus.

5. Bugetul pe anul 2021 asigură susţinerea în continuare a redresării, punând în acelaşi timp bazele reconstruirii spaţiului fiscal, astfel încât guvernul să poată proteja din nou veniturile populaţiei data viitoare când apare o calamitate economică. Cheltuielile bugetare s-au reorientat către investiţii, inclusiv pe baza fondurilor UE, fapt ce ar trebui să stimuleze capacitatea economică pe termen mediu a României de a crea locuri de muncă şi de a genera venituri. Această reorientare reflectă, de asemenea, o temperare binevenită în creşterea salariilor şi pensiilor din sectorul public. Pe mai departe, va fi, de asemenea important să se asigure resurse suficiente pentru a proteja gospodăriile cele mai vulnerabile. Redresarea economică din ultimele luni, peste nivelul preconizat, a ajutat perspectiva fiscală. Veniturile suplimentare rezultate ar trebui economisite. Pe această bază, deficitul fiscal în 2021 este estimat acum la 6,8% din PIB, sub ţinta de deficit bugetar stabilită de autorităţi, de 7,2% din PIB.

6. Pe măsură ce redresarea ia amploare, eforturile politicilor ar trebui să se axeze pe reformele fiscal-structurale menite să contribuie la reconstruirea spaţiului de manevra fiscal necesar pe termen mediu şi la respectarea normelor UE.

Consolidarea administrării veniturilor este esenţială pentru creşterea nivelului de colectare a impozitelor până la nivelurile UE. Sunt necesare reforme urgente pentru modernizarea infrastructurii IT, consolidarea gestionării riscurilor de conformare pentru combaterea evaziunii fiscale şi îmbunătăţirea guvernanţei şi a dotării cu personal a ANAF. Câştigurile potenţiale obţinute din mai buna administrare a veniturilor sunt considerabile, dar realizarea lor va fi treptată şi va necesita un efort de reformă susţinut. Salutăm angajamentul ferm al guvernului faţă de aceste reforme.

Lărgirea bazei de impozitare şi eliminarea portiţelor legislative ar contribui la realizarea unei distribuiri mai echitabile a poverii fiscale, astfel încât fiecare să contribuie cu partea care îi revine. Eliminarea disparităţilor în ceea ce priveşte impozitarea veniturilor ar îmbunătăţi transparenţa şi productivitatea sistemului fiscal, încurajând şi mai mult conformarea.

Îmbunătăţirea şi accelerarea proceselor de administrare a investiţiilor publice vor fi esenţiale pentru creşterea cantităţii şi a calităţii infrastructurii publice, inclusiv a infrastructurii de transport, aprovizionare cu apă şi acces la servicii digitale. Progresele înregistrate în acest domeniu sunt cruciale pentru utilizarea cât mai eficientă a fondurilor structurale şi de redresare disponibilizate de UE. Îmbunătăţirile sunt necesare în toate aspectele ce ţin de administrarea investiţiilor publice, de la planificarea şi prioritizarea proiectelor până la implementarea acestora.

7. BNR a relaxat decisiv politica monetara şi cea financiara ca răspuns la pandemie. Se preconizează că inflaţia va creşte până la sfârşitul acestui an, în principal din cauza ajustărilor preţurilor la energia electrică şi la combustibili, anticiparea fiind că aceste ajustări de preţuri se vor disipa în 2022, permiţând astfel revenirea inflaţiei în intervalul ţintă. Continuarea politicii monetare acomodative menite să contribuie la asigurarea redresării este oportună, având în vedere anticipaţiile inflaţioniste bine ancorate, output gap-ul negativ şi proiecţiile reduse de creştere a salariilor, precum şi incertitudinile legate de pandemie. Pe măsură ce consolidarea fiscală este în curs de desfăşurare, prelungirea politicii monetare acomodative dincolo de acest an poate fi oportună, atât timp cât este în concordanţă cu ţinta de inflaţie. Cu toate acestea, pe fondul creşterii economice puternice, se anticipează creşterea în continuare a deficitului de cont curent în acest an până la aproximativ 5½% din PIB. Pe măsură ce criza se diminuează, creşterea treptată a flexibilităţii cursului de schimb ar contribui la absorbţia şocurilor externe şi, coroborată cu consolidarea fiscală, ar putea contribui, de asemenea şi la reducerea deficitului de cont curent.

8. Sistemul bancar românesc a intrat în pandemia COVID-19 de pe o poziţie solida, cu capital, lichiditate şi profitabilitate puternice pe fondul supravegherii prudente. Calitatea activelor a beneficiat pana in prezent de redresarea economică mai puternică, creditele neperformante rămânând la un nivel scăzut în 2021. Pe baza nivelurilor pre-pandemie de provizionare a pierderilor din împrumuturi în sistemul bancar, ce se situau peste media UE, băncile au majorat în mod preventiv provizioanele în 2020. Recomandările BNR, care oglindesc orientările la nivelul UE, de limitare a plăţilor de dividende şi a răscumpărărilor de acţiuni au contribuit şi ele la creşterea retenţiei de capital în sistem. Standardele de clasificare a împrumuturilor au fost restabilite în mod corespunzător în 2021, iar moratoriul serviciului datoriei a expirat în martie, cea mai mare parte a împrumuturilor aflate sub moratoriu până atunci fiind rambursate. Aceste acţiuni vor contribui la creşterea vizibilităţii calităţii activelor pe mai departe. Cu toate acestea, în cazul în care portofoliile de credite se deteriorează semnificativ, se poate avea în vedere utilizarea capitalului permiţând în acelaşi timp o perioadă mai lungă de reacumulare. Totodată, trebuie făcute pregătiri pentru gestionarea eficientă a unei potenţiale creşteri a cazurilor de restructurare a datoriilor şi de insolvenţă în rândul companiilor.

9. Eforturile României de combatere a corupţiei în perioada de aderare la UE au fost recunoscute la nivel internaţional. Cu toate acestea, atât lupta împotriva corupţiei, cât şi eforturile de eficientizare a administraţiei trebuie reenergizate. Nu poate exista o convergenţă a standardului de viaţă cu cele din economiile mai bogate ale UE fără convergenţa standardelor de guvernanţă economică. Estimările noastre arată că un efort susţinut de reformă a guvernanţei ar putea accelera în mod semnificativ viteza de convergenţă a veniturilor. Îmbunătăţirea guvernanţei ar contribui, de asemenea, la atenuarea altor provocări sociale majore, cum ar fi inegalitatea, emigraţia şi informalitatea.

10. Îmbunătăţirile guvernanţei ar trebui să facă parte integrantă din reformele administraţiei veniturilor, inclusiv pentru a limita vulnerabilităţile la corupţie. O guvernanţă eficientă este, de asemenea, esenţială pentru îmbunătăţirea administrării investiţiilor publice.

11. Îmbunătăţirea guvernanţei întreprinderilor de stat va fi esenţială pentru absorbţia fondurilor UE, pentru a contribui la reducerea decalajelor de infrastructură publică faţă de celelalte ţări din UE şi pentru îndeplinirea obiectivelor climatice. O mai bună guvernanţă corporativă a întreprinderilor de stat ar fi un prim pas important. Inversarea tendinţei de înrăutăţire a performanţei financiare ale întreprinderilor de stat reprezintă o altă prioritate, necesitând o monitorizare sporită şi reformele necesare la nivelul întreprinderilor de stat cu o prezenţă puternică în sectoarele energie şi transporturi.

O misiune FMI a efectuat o vizită virtuală la Bucureşti în perioada 10-28 mai pentru a purta discuţii privind consultările în temeiul Articolului IV.