FMI: Europa de Est s-ar putea confrunta cu un deficit de lichiditate din cauza crizei din zona euro

În sistemele financiare din fostul bloc comunist persistă "falii mari", care amplifică impactul dependenţei ridicate de exporturi către Europa de Vest, a spus Lagarde, într-un discurs la Universitatea de Stat a Ministerului de Finanţe de la Moscova, după o întâlnire cu preşedintele Dimitri Medvedev.

Riscurile includ îndatorare externă ridicată şi împrumuturile în monedă străină, ambele finanţate de bănci din Europa de Vest, a spus şefa FMI.

"Dacă se intensifică furtuna în zona euro, Europa emergentă, cel mai apropiat vecin, va fi lovită grav. Atunci, băncile mamă din Europa de Vest, cruciale în menţinerea pe linia de plutire a economiilor din regiune, nu ar mai fi în mod sigur aici pentru a susţine creşterea şi stabilitatea acestor ţări", a avertizat Lagarde.

Creditorii care au finanţat creşterea economică puternică din Europa de Est înainte de criza din 2008 se află sub presiune din cauza deteriorării calităţii portofoliului de credite şi a încetinirii avansului economic. Regiunea a fost cea mai puternic lovită din lume după prăbuşirea Lehman Brothers în urmă cu trei ani şi se confruntă cu pericolul unei noi încetiniri puternice cauzate de criza zonei euro.

"Problema lichidităţii ar putea redeveni de actualitate, întrucât vedem cum unele bănci occidentale se retrag, îşi reduc activitatea sau expunerea", a spus directorul instituţiei internaţionale.

Remarcile şefului FMI au reluat avertismente ale Băncii Europene pentru reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), din octombrie, potrivit căreia presiunile asupra băncilor europene pentru creşterea ratei de adecvare a capitalului ar putea avea ca rezultat un sprijin mai redus pentru subsidiare. Aproximativ trei sferturi din sectorul bancar din Europa de Est este deţinut de creditori occidentali, precum UniCredit, Erste, Raiffeisen şi Societe Generale.

O posibilă retragere de fonduri de către băncile europene din Rusia se numără printre "vulnerabilităţile semnificative" ale ţării, a avertizat Lagarde, cerând celui mai mare exportator de energie din lume "să-şi refacă rezervele fiscale atât timp cât preţul petrolului rămâne ridicat".

Subsidiarele din Rusia ale băncilor străine, precum UniCredit sau Societe Generale, au început să transfere bani băncilor mamă încă de la mijlocul anului în contextul crizei, folosind "lichidităţi de la banca centrală" şi fonduri ale operaţiunilor din Rusia, a declarat la sfârşitul lunii octombrie Andrei Klepach, secretar de stat în Ministerul Economiei de la Moscova.

Chiar dacă ţările din estul Europei şi-au redus deficitele de cont curent, care au jucat un rol important în criza din 2008-2009, marja fiscală pntru a combate o nouă înrăutăţire a situaţiei economice s-a redus, a spus Lagarde.

"La acel moment şi-au permis creşterea datoriei publice pentru a compensa declinul consumului privat. Această opţiune nu mai este acum disponibilă", a spus şeful FMI.

FMI şi BERD s-au numărat printre principalii organizatori ai unui acord cunoscut ca Iniţiativa de la Viena în 2008 şi 2009, care a combinat împrumuturi de urgenţă din partea insituţiilor internaţionale pentru ţări între care Ungaria, Letonia, România sau Ucraina cu angajamente ale băncilor din Vest de a rostogoli finanţarea subsidiarelor şi de a le recapitaliza dacă este necesar.

Acordul a fost contestat de mai multe bănci, inclusiv UniCredit şi Erste, care afirmă că vor fi mai selective în privinţa investiţiilor şi mai puţin dependente de transferul lichidităţii insuficiente către subsidiare. Autorităţile de reglementare din Vest încurajează aceaste strategii, notează Bloomberg.