FMI recomandă României moderaţie fiscală şi înăsprirea politicilor monetare: Este necesară o schimbare a politicilor guvernului

Jaewoo Lee, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional în România, a explicat că, în timp ce creşterea economică ar putea rămâne în România la circa 4%, deficitul de cont curent va depăşi nivelul de 5% din PIB. „În timp ce veniturile oamenilor au crescut rapid spre un nivel apropiat de cel al ţărilor avansate din Uniunea Europeană, creşterea economică bazată pe consum a creat dezechilibre macoeconomice. Presiunea inflaţionistă a revenit la suprafaţă, afectând în mod disproprţionat veniturile reale ale oamenilor săraci şi subminând competitivitatea”, a spus Jaewoo Lee la conferinţa de presă de vineri.

Reprezentanţii FMI susţin că deficitul fiscal şi cel de cont curent au crescut, iar investiţiile pblice cât şi cele private au scăzut în ultimii ani, ceea ce afectează perspectivele de creştere. Deficitele au crescut foarte mult, consideră Jaewoo Lee, faţă de vecinii din regiune, ceea ce nu este normal într-o perioadă de bunăstare şi creştere economică. „Este necesară o schimbare a politicilor guvernului pentru a reduce posibilitatea unui scenariu de recesiune. Un trend descendent îi va afecta mult mai sever pe cei cu venituri mici şi standardul lor de trai”, a spus oficialul FMI.

Delegaţia apreciază în raport că sunt necesare politici mai echilibrate şi reluarea reformelor structurale pentru a susţine potenţialul de creştere pe termen lung şi convergenţa veniturilor cu ţările avansate din UE.

Legea privind pensiile, aflată în prezent în curs de dezbatere parlamentară, trebuie reevaluată, pentru a echilibra nevoile sociale şi sustenabilitatea fiscală. Dispoziţiile din proiectul de lege vor genera noi cheltuieli de aproximativ 4 puncte procentuale din PIB, ceea ce ar spori presiunea asupra finanţelor publice, va împovăra generaţia tânără şi va duce la eliminarea altor cheltuieli privind investiţii publice, educaţie şi sănătate.

Pentru a îmbunătăţi colectarea veniturilor, ANAF are nevoie de modernizarea sistemului informatic, iar sistemul fiscal ar trebui să fie examinat cu atenţie pentru a identifica denaturările.

Politica monetară trebuie înăsprită, întrucât presiunea inflaţionistă va rămâne ridicată. Prima linie de apărare împotriva inflaţiei ridicate şi a pierderilor în veniturile reale ale oamenilor trebuie să fie independenţa şi credibilitatea băncii centrale. A doua linie, înăsprirea politicii monetare.

Delegaţia remarcă faptul că sistemul bancar rămâne sănătos. Poziţiile de capital şi de lichiditate sunt solide, iar creditele neperformante s-au apropiat de nivelul mediu al UE.

Creşterea rapidă a salariilor - inclusiv salariul minim - care depăşeşte câştigurile de productivitate, dăunează competitivităţii. Salariile minime ar trebui stabilite printr-un mecanism transparent şi obiectiv care să reflecte îmbunătăţirile în productivitate.

Reforma determinată a întreprinderilor de stat, însoţită de un angajament pentru o guvernanţă corporativă puternică, ar îmbunătăţi performanţele financiare şi serviciile lor pentru public.

Sunt necesare eforturi pentru îmbunătăţirea investiţiilor în infrastructura publică, inclusiv pentru o absorbţie mai eficientă a fondurilor UE.

Parteneriatele public-privat implică adesea riscuri substanţiale. Prin urmare, astfel de proiecte ar trebui să facă obiectul unor analize atente în privinţa oportunităţii, a riscurilor fiscale şi a opţiunilor de finanţare alternative (de exemplu, fonduri UE).

Reducerea corupţiei contribuie la îmbunătăţirea veniturilor guvernamentale, la creşterea eficienţei cheltuielilor şi la consolidarea competitivităţii. În timp ce iniţiativele anticorupţie ale României au fost recunoscute pe plan internaţional, unele dintre amendamentele la legile justiţiei şi codurile penale au fost criticate pentru ameninţări la adresa independenţei sistemului judiciar al României şi pentru slăbirea capacităţii de combatere a corupţiei. „Cu toate acestea, salutăm angajamentul ferm făcut de guvern de a susţine independenţa judiciară şi statul de drept”, arată raportul delegaţiei.

În cele din urmă delegaţia FMI vorbeşte de nevoia de previzibilitate şi de consultări între partenerii sociali. „În acest sens, mai multe măsuri incluse în ordonanţa de urgenţă 114/2018 (şi amendamentele ulterioare) lasă loc pentru o ajustare ulterioară, având în vedere efectele lor negative potenţiale asupra dezvoltării economice. Impozitele şi stimulentele specifice sectorului - inclusiv asupra băncilor, construcţiilor şi utilităţilor - ar putea crea distorsiuni care ar împiedica investiţiile sau alocarea eficientă a resurselor”.