FMI se implică tot mai mult în Europa, încercând să împiedice o nouă criză a creditelor

Incertitudinile se transformă în frustrare şi pe alocuri în panică în rândul guvernelor şi instituţiilor financiare din afara Europei, după ce Italia, Spania şi Franţa, cele mai mari economii din zona euro după Germania, sunt atacate pe pieţele financiare, iar presiunile de pe pieţele de credit devin tot mai puternice şi mai evidente.

Până acum, Europa a încercat să soluţioneze pe cont propriu criza, iar FMI a acţionat doar ca partener în eforturile de salvare ("bailout"), în aşa-numita Troika, alături de Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană.

Însă guvernele şi oficialităţile din afara Europei, dar şi pieţele financiare, îşi pierd răbdarea faţă de procesul decizional din UE, considerat de mulţi extrem de greoi.

Astfel, trei decizii din această săptămână ar putea creşte rolul FMI în rezolvarea crizei.

FMI a anunţat joi că evaluarea economiei italiene va fi efectuată la finele lunii noiembrie de către o misiune la care nu vor participa reprezentanţi ai CE sau ai BCE, iar recomandările privind reformele fiscale şi structurale necesare pentru evitarea unei crize de proporţii vor fi înaintate de reprezentanţii Fondului, şi nu de "Troika", aşa cum s-a întâmplat în cazul Greciei, Portugaliei şi Irlandei.

Prin această decizie, FMI s-ar putea impune ca lider al efortului anticriză, în încercarea de a recupera o parte din încrederea pieţelor.

Miercuri, FMI a anunţat în mod surprinzător demisia lui Antonio Borges, directorul Departamentului European al instituţiei. El a fost înlocuit de influentul Reza Moghadam, care a lucrat până acum în spatele uşilor închise la "modernizarea" instrumentelor de împrumut ale FMI şi la consolidarea modului în care creditorul monitorizează economii.

Borges a afirmat că demisionează din motive personale. El a fost nevoit luna trecută să retragă de urgenţă o declaraţie prin care sugerase că FMI ar putea cumpăra obligaţiuni de stat spanile şi italiene alături de Fondul Euripean de Stabilitate Financiară. FMI poate numai să împrumute statele membre, şi nu să intervină direct pe pieţele de obligaţiuni.

Surse oficiale europene au declarat joi că au avut loc discuţii despre posibilitatea ca Banca Centrală Europeană să acorde credite FMI, pentru a creşte resursele financiare ale instituţiei de la Washington, care ar dobândi astfel suficiente fonduri pentru a "salva" economiile mai mari din zona euro.

Marile economii emergente, precum China, Rusia şi Brazilia, care au acumulat rezerve monetare consistente, au sugerat directorului general al FMI, Christine Lagarde, că sunt pregătite să sprijine ţările din zona euro numai dacă banii lor vor fi canalizaţi prin Fond.

"Există îngrijorări foarte mari legate de Europa. Ţările cu economii emergente s-au declarat pregătite să crească resursele Fondului. În acest moment, nu cunoaştem sumele exacte", a declarat joi purtătorul de cuvânt al FMI David Hawley, într-o conferinţă dominată de întrebări şi discuţii privind Italia şi Grecia.

Federal Reserve, banca centrală a SUA, este de asemenea extrem de îngrijorată în privinţa Europei şi nu crede că sistemul bancar american va putea scăpa de efectele crizei de peste ocean. Secretarul general al Trezoreriei SUA, Timothy Geithner, a avertizat că o "gestionare inadecvată" a crizei din Europa ar putea declanşa "falimente în cascadă, crize bancare şi alte riscuri catastrofale care trebuie să dispară" din spectrul de probabilitate.

Liderii europeni au sperat că pot opri contagiunea din zona euro prin creşterea resurselor Fondului European de Stabilitate Financiară la 1.000 miliarde euro, însă nu au reuşit încă să strângă aceşti bani, iar criza se răspândeşte rapid de la periferia zonei euro către Europa de Est şi alte economii emergente vulnerabile.

Chiar şi cu cele 1.000 miliarde euro la dispoziţie, EFSF nu ar avea destule resurse pentru a se aventura la eventuale bailout-uri ale Italiei şi Spaniei, singurul creditor cu fonduri suficiente pentru asemenea eforturi fiind FMI.