FMI: Stabilitatea financiară mondială s-a îmbunătăţit

Fondul Monetar Internaţional estimează, în noul raport privind stabilitatea financiară la nivel mondial, că pierderile generate de criză în intervalul 2007-2010 vor fi de circa 3.400 de miliarde de dolari, cu 600 de miliarde de dolari mai mici comparativ cu cele prevăzute în raportul precedent, din luna aprilie.

FMI a revizuit în scădere pierderile ca urmare a creşterii valorii instrumentelor financiare.

Instituţiile financiare continuă să se confrunte cu trei provocări majore, respectiv refacerea capitalului, consolidarea profiturilor şi rambursarea ajutoarelor de stat.

Revizuirea în scădere a valorii instrumentelor financiare s-a atenuat, dar deteriorarea calităţii creditelor va continua să genereze pierderi, în următorii câţiva ani, potrivit FMI.

Reevaluarea în scădere, de către bănci, a portofoliilor de împrumuturi şi de instrumente financiare s-a ridicat, de la jumătatea lui 2007 şi până la jumătatea anului 2009, la 1.300 miliarde de dolari.

Fondul anticipează că, până la sfârşitul lui 2010, vor avea loc revizuiri în valoare de alte 1.500 de miliarde de dolari.

Situaţia băncilor, în privinţa capitalului şi perspectivelor, s-a îmbunătăţit semnificativ, după raportul FMI din aprilie, dar profiturile obţinute nu vor compensa integral viitoarele revizuiri ale activelor, se mai arată în raport.

Băncile au suficient capital pentru a supravieţui, dar se află sub presiunea de a-şi reduce datoriile. În condiţiile unui nivel scăzut al veniturilor de stat, băncile vor avea nevoie de măsuri ferme de consolidare a capitalului şi a profiturilor, pentru a susţine creditarea.

Potrivit FMI, încetinirea creditării către sectorul privat a continuat în majoritatea economiilor mari, întrucât problemele economice au limitat cererea de finanţare, în timp ce capacitatea băncilor de a acorda fonduri s-a menţinut limitată.

Din acest motiv, ar putea fi nevoie ca băncile centrale să contribuie la atenuarea acestor constrângeri.

Riscurile de pe pieţele emergente au scăzut, ca rezultat al măsurilor ferme ale autorităţilor, iar Asia şi America Latină au beneficiat cel mai mult de stabilizarea principalelor lor pieţe.

Totuşi, riscurile legate de refinanţare şi intrarea în incapacitate de plată, în sectorul corporatist, sunt în continuare ridicate. Companiile din ţările emergente trebuie să refinanţeze datorii de 400 de miliarde de dolari în următorii doi ani, potrivit FMI.

Situaţia cea mai dificilă este în Europa emergentă, unde veniturile companiilor sunt în scădere puternică din cauza recesiunii, apărând deja mai multe cazuri importante de default.

Transferul riscurilor din sectorul privat în cel public implică riscul unor presiuni de majorare a dobânzilor, pe termen lung, în lipsa sustenabilităţii bugetelor de stat, pe termen mediu.

Potrivit analizelor statistice, majorarea cu un punct procentual a deficitului bugetar, ca procentaj din PIB, conduce la creşterea cu 0,1-0,6 puncte procentuale a dobânzilor pe termen lung.

Riscurile sistemice au scăzut, dar problemele sunt semnificative, astfel încât autorităţile trebuie să se asigure că nivelul creditării este suficient pentru a susţine redresarea economică.

De asemenea, Guvernele trebuie să conceapă strategii de renunţare la măsurile speciale de susţinere a economiilor, să administreze riscurile generate de presiunile asupra bugetelor, să menţină un echilibru între reglementări şi forţele pieţei.

Pe termen mediu, autorităţile trebuie să reinstaureze disciplina pe pieţe, să elimine riscurile legate de instituţiile financiare de importanţă sistemică, să abordeze o politică macroprudenţială şi să consolideze supravegherea instituţiilor financiare cu activităţi transfrontaliere.