FMI va aştepta semne clare de revenire înainte de a cere noi măsuri de austeritate statelor ajutate

Politica actuală a Fondului este de a susţine dezvoltarea economică, dând o importanţă mai redusă măsurilor de austeritate, se arată într-o analiză Reuters.

Cerinţele FMI pentru a interveni în ajutorul statelor cu probleme financiare sunt moderate, evitându-se astfel dezaprobarea populaţiei, care a criticat acţiunile instituţei financiare internaţionale în timpul crizelor din Asia.

După un deceniu în care acţiunile instituţiei au avut o relevanţă redusă, FMI a început să iasă în evidenţă anul trecut, acordând împrumuturi mai multor state est-europene confruntate cu probleme, printre care Letonia, Ungaria, România, Serbia şi Ucraina.

Economiile majorităţii statelor din Europa de Est ar putea să scadă cu cel puţin 6% în acest an, şi cu până la 18% în cazul Letoniei.

În aceste condiţii, FMI aşteaptă semne clare de revenire a economiilor, notează Reuters.

"Suntem foarte prudenţi în a anunţa sfârşitul declinului economic, începutul revenirii sau momentul implementării măsurilor post-criză. Decizia aparţine fiecărui stat în parte", a declarat directorul departamentului pentru Europa al FMI, Marek Belka.

Oficialul a precizat că Fondul este atent la evoluţia economiei din Europa de Vest. Instituţia consideră, de asemenea, că ritmurile de relansare a economiilor din Europa de Est pot accelera, odată cu sfârşitul crizei.

"Atunci putem spera să observăm îmbunătăţiri vizibile în politicile fiscale", a spus Belka.

FMI a permis statelor ajutate să majoreze deficitele bugetare, comparativ cu ţintele stabillite anterior, după ce a devenit clar că problemele economice prin care trec depăşesc în intensitate estimările iniţiale.

Spre exemplu, cu toate că a obligat Letonia să reducă pensiile cu 10% şi salariile angajaţiilor de la stat cu 20%, Fondul a permis autorităţilor să mărească deficitul bugetar la 10% din Produsul Intern Brut (PIB), faţă de ţinta iniţială de 5%.

Instituţia a lăsat, de asemenea, Ucraina, stat care nu face parte din Uniunea Europeană, să ridice limita de deficit la 6% din PIB, de la 0%. Măsuri asemănătoare au fost permise şi României, Ungariei sau Serbiei.

Belka a avertizat că guvernele din Europa de Est se vor confrunta cu factori externi mai duri, precum precauţia investitorilor, ceea ce ar putea determina statele ajutate de FMI să lanseze planuri fiscale pe termen mediu pentru a avea o poziţie mai bună când se vor reîntoarce pe pieţele internaţionale.

Analiştii consideră ca strategia FMI este riscantă din cauza unor posibile încetiniri în implementarea reformelor de care statele emergente au nevoie pentru a ajunge la nivelul de dezvoltare al ţărilor din Europa de Vest. Aceste riscuri sunt provocate de incertitudinile politice din regiune.