FOCUS: Preţurile de consum au urcat uşor în martie; un avans mai puternic este aşteptat în aprilie

"Maximul inflaţiei l-am văzut în ianuarie. Vom mai avea o creştere în aprilie, după care trendul va fi unul lin descendent, doar dacă nu vor mai avea loc modificări ale preţurilor administrate", a declarat pentru MEDIAFAX economistul-şef al BCR, Lucian Anghel.

În luna ianuarie, preţurile de consum au crescut cu 1,7%, din cauza din cauza majorării preţurilor la tutun, ţigări, combustibili şi energie electrică, iar de la 1 aprilie preţul medicamentelor a urcat cu până la 6%, fiind actualizat în funcţie de cursul valutar utilizat în bugetul pe 2010.

"Dacă ne uităm la cauzele inflaţiei, observăm că ele ţin de structura economiei româneşti. Sunt creşteri de preţuri care nu pot fi evitate, de exemplu la medicamente sau energie", a arătat economistul-şef al ING, Nicolaie Chidesciuc.

Economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, consideră că avansuri de peste un punct procentual precum în ianuarie vor mai avea loc în acest an doar în măsura în care vor fi ajustări majore de preţuri administrate.

"Riscurile cele mai mari ale inflaţiei vin de la preţurile administrate. Producătorii de gaze cer majorări ale preţurilor de gaze de 17-18%, ceea ce este enorm, şi ar putea avea un impact foarte mare", a spus Dumitru.

El anticipează o "cocoaşă inflaţionistă" în trimestrul al treilea, generată de creşteri ale preţurilor administrate şi de preţurile la alimente, care vor fi afectate de un efect de bază negativ deoarece în perioada similară din 2009 preţurile la alimente au stagnat, situaţie greu repetabilă în acest an.

Chidesciuc consideră că, istoric vorbind, producătorii întotdeauna au cerut creşteri de 15-20% a preţurilor la gaze, dar au primit doar 5%, astfel că este foarte posibil să se întâmple la fel şi de această dată.

Referitor la şansele ca BNR să atingă ţinta de inflaţie stabilită pentru finele anului, de 3,5% plus/minus un punct procentual, analiştii sunt de acord că majorarea preţurilor din prima lună a îngreunat misiunea BNR, dar nu toţi cred că banca centrală va rata ţinta.

"Dacă ne uităm în prima lună a anului inflaţia a fost foarte mare. O mare parte din inflaţia ţintită pentru finele anului a avut loc în ianuarie. E o misiune extrem de dificilă a bănii centrale, dar încă realizabilă. Dacă preţurile administrate vor creşte foarte mult, povestea s-a încheiat", a spus Dumitru.

Economistul BCR vede şi el inflaţia în intervalul ţintit de BNR, deşi evoluţia din primele două luni ale anului ar putea indica un efort foarte mare.

Pe de altă parte, Chidesciuc se aşteaptă ca inflaţia anuală să crească începând cu luna aprilie până la 5% în trimestrul trei, nivel estimat şi pentru finele anului.

În ceea ce priveşte influenţa pe care actualul nivel al inflaţiei o are asupra dobânzii de politică monetară, analiştii sunt de părere că banca centrală ar mai putea reduce dobânda cheie până la finele anului, dar nu foarte mult.

"Banca centrală, indiferent cât este inflaţia, va încerca să păstreze un ecart de 2-3 puncte procentuale între dobânda şi inflaţie, pentru a fi prevăzătoare şi menţine o politică menită să confirme această tendinţă a preţurilor", a spus Anghel.

Potrivit economistului-şef al Unicredit, Rozalia Pal, continuarea procesului dezinflaţionist susţine relaxarea politicii monetare, astfel că ea estimează o scădere de 25 de puncte de bază la următoarea şedinţă a BNR, nivel la care se aşteaptă să fie menţinut până la finele anului.

Nici Dumitru nu crede că vor mai avea loc ajustări majore la nivelul dobânzii de polituică monetară şi anticipează un nivel minim al dobânzii de 5,75% la finele anului.

"Atunci când vorbim de rata dobânzii de politcă monetară contează cel mai mult aşteptările, iar aşteptările BNR asupra inflaţiei sunt că aceasta va scădea pronunţat. Dacă ar fi să ne ghidăm după viziunea BNR, rata dobânzii de politică monetară ar putea scădea spre 4%", consideră Chidesciuc.

În prezent, rata dobânzii de politică monetară se află la un nivel minim istoric, de 6,5%, după ce banca centrală a redus dobânda cheie cu câte 0,5 puncte procentuale în fiecare lună de la începutul acestui an.

BNR ţinteşte în acest an o inflaţie de 3,5%, cu un interval de variaţie de plus/minus un punct procentual, şi estimează că rata anuală se va situa la 3,5%.

Inflaţia reprezintă unul dintre criteriile fixate în acordul de finanţare externă semnat de România, în valoare de 20 miliarde de euro, şi coordonat de Fondul Monetar Internaţional. Totodată, inflaţia se numără printre criteriile de convergenţă pe care România trebuie să le îndeplinească pentru aderarea la zona euro.

Institutul Naţional de Statistică va anunţa luni rata inflaţiei pentru luna martie.

(Material realizat de Marius Radu, marius.radu@mediafax.ro)