Fonduri mutuale pentru agricultură: Cum vor putea fermierii să evite pierderile determinate de secetă sau grindină

"Odată cu înfiinţarea fondurilor mutuale fermierii români nu mai riscă absolut nimic din punct de vedere meteorologic sau al pierderilor cauzate de diferenţe de piaţă, din pierderi de venit. Cred că înfiinţarea fondului mutual reprezintă cea mai mare realizare a agriculturii româneşti din ultimii 10 ani", a declarat vineri ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, într-o conferinţă de presă.

El a arătat că fermierii vor fi acoperiţi, prin participarea la fondul mutual, pentru riscurile neacoperite de societăţile de asigurare, precum grindină, secetă, pierderile de venit cauzate din anumite probleme, boli care apar pe piaţă.

"Fermierii vor avea posibilitatea, pe lângă societăţile de asigurări, să cotizeze la un fond mutual creat şi sprijinit de către Comisia Europeană pe baza unui ONG care va fi înfiinţat, costurile de funcţionare urmând să fie suportate pentru o perioadă de trei ani din fonduri europene, din fonduri de dezvoltare rurală pe care România le va avea la dispoziţie", a spus Constantin.

Fondul se poate crea de către fermierii care deţin cel puţin 30% din suprafaţa agricolă a României, autorităţile încurajând toţi fermierii să adere la acest fond.

"Eu m-aş bucura să fie un singur fond mutual la nivel naţional pentru că ar fi mai puternic decât mai multe fonduri mutuale mai mici", a spus ministrul.

Constantin a menţionat că fondul mutual se va înfiinţa până la sfârşitul acestui an, astfel încât cei care aderă până la 1 ianuarie 2014 vor putea beneficia de despăguburi.

La fondul mutual poate adera orice fermier care înregistrează venituri, atât individual, cât şi prin asociaţiile din care fac parte.

Ministerul Agriculturii are deja programate întâlniri cu asociaţiile de fermieri, care cunosc legislaţia şi care şi-au exprimat dorinţa de a adera la acest fond odată ce el va fi înfiinţat, potrivit ministrului.

Fondul se constituie din 65% contribuţie naţională şi a Uniunii Europene şi 35% din contribuţia membrilor.

Constantin nu a putut spune cât va trebui să cotizeze fiecare fermier, acest lucru urmând să fie stabilit prin norme metodologice, dar a precizat că ar putea fi mai mic nivelul faţă de cotizaţia plătită la companiile de asigurări.

"De exemplu, dacă în producţia pe care un fermier o înregistrează într-un an obţine o diferenţă de 100.000 de euro faţă de anul trecut, fermierul poate să-şi acopere această diferenţă, numai dacă pierderea este încadrată într-o anumită cauză pe care noi o vom defini în perioada următoare prin norme metodologice. Fermierul poate să-şi recupereze de la fondul mutual întreaga sumă de 100.000 de euro, 65.000 de euro venind ca şi contribuţie de la bugetul de stat, de la Ministerul Agriculturii şi 35.000 euro din contribuţiile pe care fermierii le aduc la acest fond mutual, urmând ca statul după aceea 75% din acei 65.000 de euro să recupereze din fonduri europene", a precizat Constantin.

Cererile de despăgubire se vor depune pentru început la APIA, care va ajuta în primul an ONG-ul care se va înfiinţa până când acesta va ajunge să aibă o răspândire naţională, după care cererile vor fi depuse la ONG.

El a menţionat că cei care nu cotizează la fondul mutual vor primi în continuare subvenţii de la stat în limita a 20% din bugetul naţional.

În ceea ce priveşte recolta de vară, ministrul de resort apreciază că recoltarea se derulează foarte bine, fără a da cifre pentru a nu influenţa preţul pe piaţă.

"Producţia la orz şi orzoaică este peste media pe care o aşteptam, în Dolj a început deja recoltatul. Îmi manifest totuşi în continuare îngrijorarea pentru culturile de primăvară", a conchis Constantin.