Fost preşedinte al Eurogrupului: În lipsa bufferelor fiscale, dacă ar reveni o criză, multe ţări din zona euro nu ar face faţă

„În prezent, creşterea economică a revenit în zona euro, de câţiva ani, 2017 a fost un an bun, deficitele sunt, în medie, sub 0,5% (din PIB), peste tot este sub 3% - deşi nu ştiu dacă să spun acest lucru după ultimele evoluţii din politica lui Emmanuel Macron -, rata şomajului a scăzut peste tot, exporturile au redevenit puternice, chiar dacă în 2018 a fost mai puţin puternic decât în anii precedenţi şi rata şomajului este încă ridicată în unele ţări. De asemenea, sunt foarte puţine ţări care şi-au făcut buffere fiscale, cu alte cuvinte, dacă ar reveni o criză, prea curând, multe guverne, sau ţări, nu ar putea face faţă acelui şoc”, a afirmat Jeroen Dijsselbloem, joi, după-amiaza, la Bucureşti, cu ocazia lansării cărţii sale „Eurociza”. Fost ministru de Finanţe al Olandei, între noiembrie 2012 şi octombrie 2017, Dijsselbloem este cunoscut mai mult pentru că a deţinut funcţia de preşedinte al Eurogrupului, între ianuarie 2013 şi ianuarie 2018.

Dacă multe dintre cele 19 ţări din zona euro nu au un buffer fiscal, România are, la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), un buffer fiscal de aproximativ 5 miliarde de euro, care ar fi suficient pentru a-i acoperi cheltuielile timp de cinci luni, conform celor mai recente declaraţii ale ministrului de resort, Eugen Teodorovici. În schimb, miercuri, Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, a declarat că se ia în calcul desfiinţarea acestui buffer, iar suma să fie realocată către fondul destinat administraţiilor locale.

„Sunt doar un economist simplu şi cu o cultură agrară, dar înţeleg că, în timpul unei crize, un guvern ar face bine să aibă un spaţiu fiscal, prin care să îşi permită să stimuleze economia. Dacă altfel nu se poate, pentru că sunt supraîndatorate sau nu funcţionează, guvernul ar trebui să poată stimula economia, dar trebuie să fie în poziţia să o poată stimula. În timpul crizei, multe ţări din Europa nu au fost în această poziţie - unele ţări aveau deja datorii suverane extrem de ridicate, la începutul crizei. Dacă nu au un buffer fiscal, atunci de unde vor veni banii de care ai nevoie pentru a-i pompa în economie? Pe lângă acest lucru, salvarea băncilor a luat o mare parte din banii din rezervă pe care îi aveam”, a subliniat Dijsselbloem. Fostul preşedinte ale Eurogrupului a studii universitare de economie agricolă, la Wageningen University, iar timp de patru ani, la începutul carierei, a lucrat în Ministerul Agriculturii din Olanda.

Fostul oficial olandez a dat exemplu Olandei, care de la o datorie publică de 40% din PIB a urcat la o datorie de 80% din PIB, pentru a salva băncile, astfel că i-a mai rămas „puţină capacitate pentru a stimula economia direct, ceea ce ar fi fost de ajutor”.

„Ştiu teoria. Sunt de-acord cu Keynes, dar Keynes a spus, de asemenea, că: trebuie să fii anti-ciclic în anii buni, trebuie să construieşti buffere, guvernele nu trebuie să stimuleze, oricât de uşor ar părea. Când economia este deja într-o fază de boom, guvernele ar trebui să se abţină, astfel încât să poată acţiona în cazul unui regres economic. Dacă nu vom face acest lucru, atunci, în timpul următoarei crize, vor fi forţaţi, pentru că pur şi simplu nu mai există bani, piaţă, să apelăm la austeritate. Dacă cineva crede că sunt un fan al austerităţii, atunci declar public că nu sunt, este cu siguranţă o idee groaznică, în timpul unei crize, dar ai nevoie să creezi condiţiile, astfel încât să nu trebuiască să rămâi blocat într-un acel colţ (al austerităţii) - asta s-a întâmplat cu mai multe ţări”, a detaliat Dijsselbloem.

De asemenea, fostul preşedinte al Eurogrupului a remarcat că altă problemă este că, în ciuda revenirii economice după criza începută acum zece ani, mulţi oameni din zona euro nu simt încă o îmbunătăţire a veniturilor.

„Când îl citesc sau îl aud pe ministrul de Finanţe că spune că acum suntem mult mai bine, mulţi oameni se îndoiesc, deoarece nu resimt o îmbunătăţire a salariilor, ceea ce creează numeroase animozităţi în societatea noastră. Taxele sunt încă ridicate în multe ţări. Acesta este subiectul principal în Franţa, dar recunosc că, spre deosebire de România, taxele din multe ţări sunt ridicate, dar au devenit tot mai mici pentru companiile mari. Dacă te gândeşti că la toate acestea se adaugă insecuritatea, migraţia etc., explică de ce este atâta tensiune în societatea noastră”, a atras atenţia Dijsselbloem.

De astfel, fostul preşedinte al Eurogrupului a remarcat că cele 19 state din zona euro se confruntă cu problema competitivităţii, iar principala resposanbilitate le revine guvernelor.

„Zona euro trebuie să se îmbunătăţească, trebuie să devină mai competitivă, productivitatea trebuie crescută, pentru a avea un potenţial de creştere mai ridicat. Responsabilitatea principală în această privinţă le revine, în continuare, în special, guvernelor. Da, acum avem mai multe instituţii, un cadru favorabil, fonduri, dar majoritatea acestor instrumentelor se află în mâna guvernelor, ele trebuie să-şi asume responsabilitatea, să încerce o îmbunătăţire, planuri de investiţii, care să le mărească agilitatea economiilor lor”, a mai afirmat Dijsselbloem.

În timpul cât a fost preşedinte al grupului miniştrilor de Finanţe din zona euro, olandezul a devenit cunoscut şi pentru remarcile faţă de disfuncţionalităţile zonei euro.

Marţi, a avut loc ultima şedinţă a Comisiei Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, în cadrul căreia au fost discutate proiectele finale ale documentelor ce vor sta la baza pregătirii trecerii României la moneda unică europeană: Raportul de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro şi Planul naţional de adoptare a monedei euro. „În contextul discuţiilor pe marginea raportului de fundamentare, majoritatea covârşitoare a membrilor Comisiei au aprobat ca obiectiv realist pentru adoptarea monedei euro de către România orizontul de timp 2024-2026”, au precizat reprezentanţii Guvernului, ca fiind una dintre concluziile discuţiilor dintre membrii Comisiei.

Sub preşedinţia lui Jeroen Dijsselbloem, Irlanda, Spania şi Portugalia şi-au recâştigat accesul la pieţele internaţionale, iar Mecanismului European de Stabilitate (ESM) a încheiat noi acorduri de asistenţă financiară pentru Cipru în 2013 şi Grecia în 2015, ajutându-le să depăşească, parţial, dificultăţi economice cu care se confruntau. Cipru a finalizat acordul în 2016, iar Grecia anul acesta.

Jeroen Dijsselbloem a fost implicat în ieşirea României din procedura de deficit excesiv în iunie 2013 şi în noul program de asistenţă UE/FMI, încheiat din septembrie 2013. De asemenea, este unul dintre promotorii Uniunii Bancare şi unul dintre coautorii Raportului celor cinci preşedinţi din 2015, care a trasast liniile directoare pentru zona euro şi pentru ţările care aspiră la ea, ţări care sunt direct legate de fluxurile comerciale, investiţionale şi valutare din zona euro. Joi, Facultatea de Administraţie şi Afaceri i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa de către Universitatea din Bucureşti.