Fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu: Bugetul ar trebui construit pe creştere zero, cu îngheţarea pensiilor şi a salariilor

"Aş construi un buget pe creştere economică zero, cu un deficit de 3% din PIB pe ESA (care cuprinde şi pierderile companiilor de stat), cu pensiile şi salariile îngheţate la nivelul anului 2012. Aş aloca 80% din cheltuielile de capital pentru primul semestru, ca să compensez reducerea de consum privat, iar, în cazul în care am creştere economică, toată diferenţa s-o aloc pentru susţinerea grupurilor defavorizate ţintă. Dacă am 100 -200 de milioane de euro în plus, aş da bani unor diferite grupuri ţintă, cu sume diferite, iar depăşirea deficitului s-ar face numai pe cheltuieli de capital legate de o absorbţie mai bună decât am bugetat din fonduri europene", a spus Vlădescu.

Fostul ministru crede că astfel de deficite vor primi finanţare de pe pieţe, opinând că soldul negativ poate urca chiar la 3,5% sau 3,8% din PIB.

"Dacă va fi un deficit legat de cheltuieli de capital pentru cofinanţarea proiectelor din fonduri UE , Comsia Europeană va accepta depăşirea pragului. Anul viitor tot focusul din UE se va muta de la ajustare fiscală spre creştere economică", a continuat Vlădescu.

El a arătat că optează pentru un buget construit pe zero pentru a fi sigur că nu bugetează cheltuieli excesive, considerând totodată că este mult mai grav să spui 1,5% şi să ai zero (creştere economică) decât să spui zero şi să ai 1,5%.

"M-am ajustat odată de la 3,5-4% la 2%. Germania s-a ajustat de la 2 la 1%. Pun zero, dar eu spun din start că sper şi cred că o să am mai mult de atât, dar vreau un buget precaut. Cu cât influenţează ţintele o creştere economică de 1% sau 2%? Când spui zero precaut, pentru că nu vreau să mai fac tăieri, vreau să dau în plus, eşti credibil. Construiesc un buget precaut pentru a avea o marjă de manevră în sus. Oricum, eu cred că zero este mai realist decât 4%(...) Nu se întâmplă nimic dramatic dacă stai şase luni cu bugetul la zero", a argumentat Vlădescu.

Întrebat de ce ar accepta Comisia Europeană depăşirea deficitului având în vedere că pieţele critică tocmai datoriile mari ale statelor comunitare, fostul ministru al Finanţelor a afirmat că datoria suverană nu se rezolvă cu un punct procentual din PIB-ul României.

"Nu există niciun risc de contagiune, nici pentru vreun sistem bancar, nici pentru vreo ţară. Ce face zona euro şi ce face România? Deocamdată în UE nu se discută despre tipărirea de monedă, deşi competitorii UE sunt două puteri economice, SUA şi China, care n-au nicio treabă cu respectul pentru politica monetară şi menţinerea inflaţiei la nivel redus. De altfel, SUA ne-a arătat că toată povestea că emisiunea de monedă generează inflaţie nu se respectă. Pe de altă parte, este adevărat că ei exportă inflaţie", a spus Vlădescu.

El a afirmat că în locul liderilor europeni ar opta pentru tipărirea de monedă euro, iar în locul BNR, adicent, ar tipări lei şi, "la maximă nevoie", ar cumpăra titluri de stat.

"În condiţiile în care Europa va fi nevoită să tipărească monedă, România va fi nevoită să tipărească monedă. Dacă am politica fiscală cerută de UE, o să am o problemă să-mi finanţez investiţiile. O să găsim atunci suficienţi investitori să ne accepte leul şi să ne construiască şoselele", a continuat Vlădescu.

Fostul ministru crede că niciun analist nu poate face o estimare corectă a a crepterii eeconomice, mai ales în privinţa pieţei locale, care are prea multe variabile independente, pe care România nu le poate controla.

"Europa este speriată. Cu oameni speriaţi este foarte greu să găseşti soluţii. Modul în care evoluează liderii europeni nu dă încredere. Eu tot spun că abia 2013 va fi anul adevărului, pentru că anul viitor sunt alegeri atât în SUA, cît şi în Franţa, a doua economie a zonei euro. De fapt, o mare parte din zona euro va fi în an electoral", a conchis Vlădescu.