FOTO | Banca Mondială: Parteneriatele public-private au succes în reţelele de utilităţi. Exemplul Apa Nova

Concesiunea încheiată în anul 2000 de Primăria Bucureşti cu furnizorul de apă şi canalizare al Capitalei, cu valabilitate până în anul 2025, figurează în top 5 parteneriate public-private identificate de Banca Mondială, fiind dată ca exemplu de bune practici în întreaga lume.

„Contractul de concesiune de la Bucureşti a fost primul parteneriat public-privat din România în sectorul apei şi al salubrizării şi una dintre primele astfel de tranzacţii în acest sector din Europa. Rolul IFC (n.n. – International Finance Corporation, divizie a Băncii Mondiale) în structurarea şi implementarea tranzacţiei a fost de a oferi asigurări operatorilor internaţionali şi municipalităţii cu privire la această tranzacţie de pionierat”, se arată în document.

Concernul Vivendi din Franţa (acum, Veolia) a câştigat în primăvara anului 2000 licitaţia pentru funcţionarea şi menţinerea sistemului de apă şi canalizare a Bucureştiului, pentru 25 de ani. „Începând cu anul 2010, compania a oferit zonei metropolitane Bucureşti unul dintre cele mai scăzute tarife de apă şi de igienizare din Europa. Concesiunea a îmbunătăţit masiv serviciile de apă în Bucureşti, ridicând standardul de servicii ale municipiului deasupra altor oraşe din România şi spre nivelurile vest-europene”, arată o evaluare a concesiunii, realizată de către Castalia Strategic Advisors şi citată în analiza Băncii Mondiale.

Ca efect al acestui parteneriat, de partea administraţiei publice de la Bucureşti primul avantaj consta în faptul că dezvoltarea reţelei de apă-canalizare s-a realizat şi se face în continuare fără niciun efort bugetar – Apa Nova nu primeşte subvenţii şi nu utilizează bani publici în investiţiile sale, care până în prezent însumează 400 de milioane de euro. Mai mult, administraţia municipală primeşte dividende, în calitate de acţionar/partener, cu 20% din proiect.

O altă remarcă importantă este aceea că tarifele pentru apă+canalizare nu se pot modifica nici la iniţiativa Apa Nova, nici la propunerea Primăriei, ci numai după ce o comisie internaţională de experţi apreciază că ar fi oportună o astfel de măsură. Iar avizul respectiv trebuie să mai treacă prin încă un „filtru”, al Autorităţii Naţionale pentru Servicii Publice Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC); practic, nu pot interveni scumpiri - la iniţiativa care ar putea veni, firesc, de la partenerul privat Apa Nova Compania de Ape Bucureşti - decât după o procedură extrem de complicată. Aşa se face că, deşi serviciile specifice au avnsat considerabil în ceea ce priveşte calitatea, tarifele nu au crescut semnificativ şi totuşi partenerul privat, ca şi cel public, dar mai ales bucureştenii - în calitate de consumatori - au ieşit în câştig.

„Primăria Municipiului Bucureşti se confrunta cu numeroase probleme în satisfacerea nevoilor de apă şi canalizare. Din cauza scurgerilor prin reţeaua de distribuţie şi a deşeurilor, pierderile de apă au fost foarte mari, de aproape 50%; cumulate cu un sistem de măsurare inadecvat, acestea conduceau la venituri mici pentru municipalitate”, arată Banca Mondială, amintind situaţia existentă înaintea încheierii contractului de concesiune.

Obligaţiile concesionarului au fost clar definite în contractul de concesiune. „Concesionarul este responsabil pentru toate operaţiunile şi investiţiile, nivelurile de calitate a serviciului existând în toate categoriile cu sancţiuni pentru nerespectarea obligaţiilor. Şase companii internaţionale importante au fost precalificate pentru a participa la licitaţie. Ofertatorii precalificaţi au depus oferte pe baza tarifelor propuse pentru anii 1, 2, 3, 4, 6, 11 şi 16 din perioada de concesiune, care au fost apoi actualizate. Trei dintre ofertanţii preconizaţi au depus oferte - Vivendi (acum, Veolia - Franţa), Lyonnaise des Eaux (tot din Franţa) şi Marea Britanie International Water. În final, Vivendi a câştigat un tarif mediu net pe valoarea actuală de 0,17 euro pe metru cub”, se mai arată în documentul citat.

De asemenea, cerinţele concesiunii mai arătau că nu se permit investiţii care nu sunt oportune în raport cu clauzele din contract. Mult mai importantă este eficienţa acestor investiţii decât suma în sine.

„La momentul licitării, municipalitatea Bucureşti a angajat IFC drept consultant în tranzacţii, pentru a evalua diferitele opţiuni de participare a sectorului privat şi pentru a ajuta la structurarea şi implementarea unei tranzacţii cu un partener privat. Obiectivele Guvernului - ca partener public - au fost de a aduce câştiguri în ceea ce priveşte eficienţa, astfel încât nivelurile serviciilor de consum să se îmbunătăţească paralel cu creşteri minime ale tarifelor, să transfere majoritatea responsabilităţilor de investiţii în sectorul privat şi să realizeze acest transfer pe cât posibil mai eficient. Dar şi - simultan - să evite pericolele unui monopol privat. Pe baza unei analize aprofundate, IFC a recomandat o concesiune pe termen lung, prin care operatorul privat urma să fie responsabil pentru gestionarea serviciilor de apă şi canalizare pentru toate investiţiile de capital. Şi toate acestea în condiţiile în care Municipalitatea Bucureşti păstrează dreptul de proprietate asupra activelor”.

Potrivit analizei Băncii Mondiale, în timpul parcurs după încheierea contractului de concesiune calitatea apei s-a îmbunătăţit: „În anul 2000, aproximativ 69% din eşantioane au respectat standardul pentru clorul liber rezidual; în 2009, 100% din probele de apă au îndeplinit sau au depăşit limitele standardelor de calitate şi satisfacţia generală a clienţilor a crescut considerabil. Iar acoperirea s-a ridicat la peste 95% în zona de servicii inclusă în contractul de concesiune, accesul şi calitatea serviciului îmbunătăţindu-se în întregul oraş, inclusiv în zonele sărace”, se mai arată în analiza Băncii Mondiale.

În fine, consumul de apă a scăzut de la peste 500 de litri pe cap de locuitor pe zi în 1999 la mai puţin de 250 de litri pe persoană pe zi în prezent şi se micşorează într-un ritm anual de 8% „datorită reducerii scurgerilor/pierderilor din ce în ce mai mici”.

„Această analiză prezintă modul în care Grupul Băncii Mondiale susţine dezvoltarea şi implementarea parteneriatelor public-private. Acest sprijin vine sub forma împrumuturilor din sectorul public, finanţarea sectorului privat, consultanţa sectorială şi a tranzacţiilor, garanţiile şi ajutorul acordat pe baza producţiei”, se mai arată în documentul citat.

Citeşte şi: BNR va lansa monede dedicate împlinirii a 100 de ani de la victoriile de la Mărăşti, Mărăşeşti,Oituz

Citeşte şi: Cât trebuie să plăteşti ca să îţi repari maşina pe propria RCA la una dintre cele mai mari companii de asigurări generale