Francul, picătura scursă din gheţarii elveţieni, care se transformă într-un torent de bani
Banca deţine acţiuni americane de 80 miliarde de dolari. Instituţia este recunoscută pentru şocurile trimise pe pieţe, scrie Financial Times, citat de Ziarul Financiar.
Criza euro s-a încheiat, iar economia mondială merge uşor. Preşedintele Băncii Naţionale a Elveţiei, Thomas Jordan, are motive să fie vesel, acum că francul în sfârşit se depreciază, şi într-un ritm surprinzător de rapid. Deprecierea vine la doi ani şi jumătate după ce banca a uimit pieţele, alte bănci centrale şi i-a îngrozit pe cei cu credite în franci permiţând francului să sară mai sus. Până atunci, banca centrală ţinea cu dinţii şi cu toate instrumentele pe care le avea la îndemână de un prag pus pe cursul de schimb valutar. De atunci, oficialii băncii Elveţiei au tot plâns francul puternic.
Pentru a-şi proteja moneda, banca centrală a intervenit pe pieţe, acumulând ca rezultat rezerve valutare de 694 mld. franci elveţieni (717 mld. dolari), aproape de aceeaşi mărime cu economia ţării. Curentul s-a schimbat în favoarea băncii, chiar dacă investitorii tot nu joacă după regulile sale.