Frank Timiş, controversatul om de afaceri român care a făcut bani din licenţe de petrol, gaze, aur în toată lumea, revine în prim plan

Omul de afaceri Frank Timiş, cel care a iniţiat proiectul minier Roşia Montană şi are dublă cetăţenie, atât română cât şi australină, în urmă cu zece ani fiind chiar cel mai bogat român, pregăteşte listarea pe Wall Street, cea mai puternică bursă la nivel mondial, a unei companii din agribusiness la care are o deţinere de 80% şi care are activitate în Senegal şi Niger, scrie Ziarul Financiar.

Astfel, potrivit unor documente consultate de Ziarul Financiar de la “ASF-ul” din SUA, respectiv Securities and Exchange Commision – Comisia pentru Bursă şi Valori Mobiliare, Timiş intenţionează să listeze African Agriculture pe Wall Street sub simbolul AAGR, finanţarea urmând să meargă la achiziţia a 10.000 de hectare de teren în Africa pentru plantaţiile companiei.

În document încă nu se menţionează care este valoarea ofertei, ce acţiuni vor fi vândute şi de către cine şi nici brokerii acestei operaţiuni, fiind menţionate însă casele de avocatură care vor asista compania: Morrison Cohen LLP şi Lucosky Brookman LLP din New York. Acestea sunt documente de înregistrare urmând ca restul memorandumului să fie publicat după aprobarea SEC.

“Activităţile noastre principale includ agricultura comercială, logistica şi gestionarea pescuitului şi producţia de compensaţii de carbon. Am început operaţiunile de producţie de lucernă pentru hrana şi nutriţia bovinelor în 2021. Suntem o companie aflată în stadiu de dezvoltare, fără venituri înainte de al doilea trimestru din 2022 şi am înregistrat pierderi nete de 2,1 mil. dolari pentru cele trei luni încheiate la 31 martie 2022 şi de 4,3 mil. dolari şi 2,8 mil. dolari pentru anii încheiaţi la 31 decembrie 2021 şi, respectiv, 2020. Continuarea activităţii Societăţii depinde de capacitatea sa de a genera vânzări şi/sau de a obţine fonduri suplimentare prin intermediul pieţelor de capital, precum şi prin împrumuturi”, se arată în documentele pentru listare.

Potrivit documentelor pentru listare, compania îşi desfăşoară în prezent activitatea exclusiv în Senegal în domeniul agriculturii şi a creat un punct de sprijin extins în Niger, pe care intenţionă să îl comercializeze în viitor. “În iulie 2021, am finalizat un studiu pilot prin utilizarea a 400 de hectare din Ferma LFT (subsidiara AAGR – n.red) pentru a produce orez şi cartofi dulci”.

Alte afirmaţii din documentaele de listare consultate de ZF despre African Agriculture:

Acţionarul principal este omul de afaceri Frank Timiş cu o deţinere de 80% prin firma Global Commodities.

În conformitate cu un decret prezidenţial din Senegal, datat 20 martie 2012, putem utiliza 20.000 de hectare de teren împreună cu alte 5.000 de hectare de terenuri învecinate închiriate de la comunitatea locală din Fass Ngom.

Am început irigarea şi pregătirea terenului la ferma LFT în primăvară şi am utilizat 400 de hectare din ferma LFT pentru a produce orez şi cartofi dulci.

Până la 31 decembrie 2021, peste 70 de milioane de dolari au fost investite de către proprietarii anteriori ai Fermei LFT, inclusiv acţionarul nostru majoritar, Global Commodities and Investments Limited, care este controlat de Frank Timiş.

Investitorii nu ar trebui să se bazeze pe decizia de investiţie a lui Frank Timiş, deoarece acesta poate avea o toleranţă la risc diferită de cea a altor investitori, iar condiţiile de investiţie şi preţul oferit Timis pot fi semnificativ diferite de condiţiile şi preţul preconizate de această ofertă.

La 13 iunie 2019, a fost lansată o anchetă de către procurorii din Senegal cu privire la vânzarea de contracte de gaz către multinaţionala britanică din domeniul energiei BP. Contractele fuseseră achiziţionate de Timiscorp.

Ancheta, care a durat 19 luni, a implicat alte două companii cotate la bursă în Statele Unite, BP şi Kosmos.

BBC a relatat că BP a cumpărat participaţia Timiscorp la anumite câmpuri de gaze senegaleze pentru o contraprestaţie în numerar în 2017, pe lângă plata unor redevenţe.

Judecătorul a audiat probe privind acuzaţiile din numeroase surse, conform transcrierilor din instanţă, pe parcursul a 18 luni, şi a constatat că toate acuzaţiile nu au fost dovedite. La 29 decembrie 2020, concluzia Înaltei Curţi a fost că nu existau motive pentru a urmări persoane pentru infracţiuni legate de acuzaţiile cuprinse în raportul BBC. Judecătorul a respins cauza în întregime, invocând lipsa de probe, pentru toate capetele de acuzare.​