Franks: Un nou acord cu FMI va include noi condiţii de reformă. România nu mai este "elevul mediocru"

Autorităţile române şi-au exprimat interesul pentru încheierea unui acord preventiv cu Fondul după încheierea actualului pachet de finanţare în aprilie. În cazul unui acord preventiv, statul poate accesa fonduri în cazul unor probleme neprevăzute.

"Este clar că statul nu a fost complet restructurat. Există sectoare ale economiei pe care România trebuie încă să le reformeze pentru a atinge nivelul de flexibilitate şi productivitate de care are nevoie", a spus Franks, într-un interviu acordat Bloomberg.

Board-ul FMI se va întâlni la începutul lunii ianuarie pentru a evalua progresele României.

"O întârziere de o săptămână sau două nu ar avea un impact semnificativ asupra noului aranjament. Intenţionăm, în continuare, să ne întoarcem pentru a negocia un acord în prelungirea celui existent, în ideea că noua înţelegere ar putea intra în vigoare din aprilie", a spus el.

România şi-a schimbat imaginea de "elev mediocru" după ce Guvernul a supravieţuit voturilor de neîncredere şi protestelor pentru a respecta cererile FMI privind reducerea cheltuielilor şi a numărului de angajaţi, aspus Franks.

Acordul în vigoare cu FMI, în valoare de 13 miliarde de euro, parte a unui pachet de finanţare de 20 de miliarde de euro de la UE şi alţi creditori internaţionali, se încheie în luna aprilie şi ar putea fi urmat de un acord preventiv. Actualul acord ar fi al doilea pe care România reuşeşte să-l finalizeze şi al optulea cu Fondul de la căderea comunismului în 1989.

"România avea o reputaţie de a fi un elev destul de mediocru în privinţa finalizării reformelor, iar acest program a schimbat această imagine. Este văzută acum ca o ţară care a făcut eforturi enorme în pofida unei situaţii dificile pentru a încheia reforme dificile, dar necesare", a adăugat Franks.

Economia României va înregistra o contracţie de 1,9% în acest an, potrivit prognozelor, în timp ce restul Europei iese din criză, alimentând astfel criticile potrivit cărora respectarea cererilor stricte ale FMI şi UE menţine ţara în recesiune, notează Bloomberg.

PNL şi PSD au depus miercuri la preşedinţii celor două Camere o moţiune de cenzură în privinţa legii care majorează salariile din sectorul public cu 15% anul următor. Premierul Emil Boc a cerut Parlamentului să renunţe la dezbateri şi să adopte legea într-un interval de trei zile pentru a debloca următoarea tranşă a împrumutului de la FMI. Executivul se bazează pe încasarea, în total, a 2,4 miliarde de euro până în martie.

Legea pensiilor, adoptată de Parlament la 7 decembrie şi promulgată de preşedinte miercuri, este un alt pas pozitiv, a spus şeful misiunii FMI. Guvernul a majorat TVA de la 19% la 24%, a redus salariile din sectorul public cu 25% şi personalul angajat la stat, pentru a coborî deficitul bugetar la 6,8% anul acesta şi la 4,4% anul următor.

Totodată, statele din Europa de Est, inclusiv România, au evitat extinderea crizei datoriilor suverane din zona euro, care a cauzat creşterea costurilor de asigurare a datoriilor Portugaliei, Spaniei şi Italiei a niveluri record, a declarat Franks. Temerile că regiunea ar putea fi afectată persistă încă, a avertizat reprezentantul Fondului.

"Ne uităm mereu la posibile efecte ale contagiunii. Până acum, ţările din Europa de Est au fost afectate într-o măsură relativ scăzută de problemele din alte state ale Uniunii Europene, dar această situaţie nu va fi obligatoriu valabilă în viitor, astfel că trebuie să rămânem vigilenţi", a afirmat el.

România are un acord de finanţare externă cu FMI, UE şi alte instituţii financiare internaţionale, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de euro. România a primit până acum tranşe în valoare de 11,27 miliarde de euro de la Fond şi de 3,65 miliarde euro de CE.