Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Berceanu, s-a întâlnit, marţi, cu o delegaţie a Comisiei Europene, condusă de responsabilul pentru România al Direcţiei Generale de Politici Regionale a Comisiei Europene, Anastassios Bougas, precum şi cu reprezentanţi ai BEI, informează un comunicat la Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI).
Radu Berceanu le-a precizat reprezentanţilor Comisiei Europene priorităţile investiţionale ale României în transporturi, menţionând că obiectivul principal al mandatului său este dezvoltarea Coridorului IV Paneuropean (Nădlac – Arad – Timişoara – Lugoj – Deva – Orăştie – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Constanţa, pe teritoriul României – n.r.).
Oficialul european a spus că instituţia pe care o reprezintă doreşte ca Guvernul să acorde prioritate proiectelor POS-T şi să asigure cofinanţarea necesară acestora, cu referire în principal la Coridorul IV Paneuropean.
Bougas a completat că pentru asigurarea cofinanţării acestor proiecte ar trebui să fie utilizată facilitatea BEI.
De asemenea, oficialul european a adus în discuţie problema taxării pe autostradă, variantă care ar trebui să fie luată în calcul încă de la lansarea investiţiei respective, iar cererile de finanţare pe POS-T trebuie să aibă în vedere această politică.
Berceanu a arătat că MTI a făcut demersurile necesare pentru finalizarea Autostrăzii Bucureşti-Constanţa, urmând să se discute şi reducerea termenului de realizare a Centurii Constanţa.
El a precizat că tronsonul de autostradă Nădlac-Sibiu este o altă prioritate, tronsonul Arad-Timişoara şi Centura Arad fiind în construcţie, iar celelalalte părţi ale acestei autostrăzi sunt în stadiul de pregătire, lucrările pentru realizarea lor urmând să înceap până în anul 2010.
De asemenea, ministrul a arătat că, pentru interconectarea întregului Coridor IV paneuropean, trebuie începute lucrările de construcţie la Inelul de Centură Bucureşti şi la partea de autostradă Piteşti-Sibiu.
Strategia pentru autostrăzi vizează acordarea către acelaşi constructor nu numai a unei concesiuni pentru construirea unei secţiuni de autostradă, dar şi a dreptului de a opera o altă secţiune deja existentă.
Astfel, firma care va primi în concesiune construirea Inelului Capitalei va lua în administrare şi Autostrada Bucureşti-Constanţa.
Concesionarul secţiunii Piteşti-Curtea de Argeş ar putea administra Autostrada Piteşti-Bucureşti. La fel, concesionarul secţiunii Curtea de Argeş – Sibiu ar putea primi în administrare secţiunea de autostradă de la Sibiu la frontieră.