Franţa are hidrocentrale şi centrale nucleare, dar Macron anunţă economisirea energiei. Între timp, politicienii din România: "avem desule rezerve pentru a trece peste iarnă"

Liberté, égalité, fraternité, rationalisé?

De la începerea războiului din Ucraina şi sancţionarea Rusiei, Franţa se aştepta la câteva dificultăţi economice. Economia franceză era încă în recuperare după efectele pandemiei de coronavirus.  

Macron a anunţat că urmează o iarnă grea pentru Europa, inclusiv pentru ţara sa. 

"Cred că ne aflăm în procesul de a trăi un punct de cotitură sau o mare bulversare. În primul rând pentru că trăim... etapa finală a ceea ce ar putea părea sfârşitul abundenţei (...) sfârşitul banilor fără costuri (...), sfârşitului abundenţei de produse, de tehnologii care ne păreau a fi perpetuu disponibile", a spus Macron potrivit unei transcrieri a discursului publicată de Le Figaro.

"Sistemul nostru bazat pe libertate în care ne-am obişnuit să trăim, uneori, atunci când trebuie să îl apărăm, poate presupune să facem sacrificii".

În Paris, câte două patrule de poliţie fac un tur pentru a atenţiona şi a sancţiona vânzătorii şi patronii de localuri pentru a nu mai ţine uşile deschise atunci când au aparate de aer condiţionat pornite. Încă de pe 25 iulie, un decret semnat de către primarul Parisului prevede atenţionări verbale, dar şi amenzi de până la 150 de euro - pentru unităţile comerciale sau servicii care lasă uşile deschise când aerul condiţionat este pornit. Aceasta este o „măsură de combatere a risipei de energie”, anunţă instituţia.

Franţa era una dintre ţările europene cu cea mai mare rată de independenţă energetică. Nu depindea deloc de gazul rusesc ca Germania, şi totuşi, anunţă că vin vremuri dificile. 

Franţa are o capacitate de producţie energetică la care România nici nu poate visa 

Populaţia Franţei în anul 2022 este de 67.75 milioane de locuitori. Suprafaţa ţării este de 543.940 km². 

Cum stă Franţa la capitolul energie? 

Mare parte din provenienţa energiei electrice a Franţei este produsă de centralele nucleare (74,5%), urmate de hidrocentrale (16,3%) şi combustibilii fosili (9,1%) şi turbine eoliene/panouri solare (0,1%). 

23% din consumul naţional de electricitate al Franţei în 2019 era oferit de surse regenerabile. 

Franţa este, deci, una dintre cele mai ecologiste ţări din Europa având un nivel scăzut de emisii de dioxid de carbon, şi totodată, este una dintre cele mai bogate şi dezvoltate. A renunţat treptat la cărbune şi la gaze naturale, şi intenţionează ca până în 2030 să-şi încurajeze şoferii să renunţe la automobile pe bază de combustibili fosili. 

Franţa mai este şi cel mai mare exportator de energie electrică şi are cea mai mare pondere a energiei nucleare din lume. Producţia brută de energie electrică din Franţa a fost de 557 terawatt-oră  în 2014. În 2020 a fost de 537,7 TW/oră. 

Numai sectorul nuclear produce 379,5 TW/oră, pe când hidrocentralele produc 60,0 TW/oră. 

În 2021, Franţa a atins o capacitate totală de energie eoliană instalată de 18.676 MW, plasând-o pe locul şapte în topul naţiunilor campioane la energia eoliană, după Regatul Unit şi Brazilia, fiind înaintea Canadei şi Italiei.

Energia solară în Franţa a atins o cifră de 11,2 gigawatti până la sfârşitul anului 2020.

În Franţa sunt construite 17 baraje, cel mai mare fiind Barajul Grand'Maison care produce 1800 megawatti, şase centrale electrice care se bazează pe forţa apei, un lac de acumulare la Vallorcine şi o centrală de stocare cu pompare. 

Sunt numai patru centrale termice, dintre care una de la Gardanne produce energie din biomasă. 

Are o centrală ce produce energie geotermală la Bouillante , Guadelupa, în Caraibe. 

Şi în final, are 24 de centrale nucleare. 

Care ar fi explicaţia pentru care Franţa a ajuns să economisească? 

Franţa nu depindea de gazul rusesc ca Germania.  Nu a fost afectată grav de criza aprovizionării pe durata pandemiei în 2021 la fel ca Marea Britanie care este un arhipeleag de insule separat de continentul european. 

Franţa este una dintre cele mai ecologiste ţări din Europa, deci nu poate să-şi justifice economisirea energiei şi raţionalizarea din temeiul schimbărilor climatice. 

O cauză ar fi criza semiconductorilor din China, cauzată şi de mineritul excesiv de criptomonede - multe componente n-au mai putut fi înlocuite şi reparate din cauza că mulţi oameni cumpărau plăci video în cantităţi mari pentru a câştiga bani prin minerit criptomonede, de aceea, producţia energetică în starea actuală nu face faţă.

O altă cauză ar fi perturbarea comerţului mondial de pandemia de coronavirus, de războiul din Ucraina şi de criza energetică prin care traversează celelalte ţări europene. 

Dacă Germania suferă economic după ce şi-a demolat centralele nucleare şi şi-a diminuat importul de gaz rusesc ca urmare a războiului, automat şi Franţa suferă fiindcă depinde de producţia germană şi de comerţul cu multe ţări europene. 

Majoritatea şoferilor deţinători de automobile încă depind de benzină şi de gazele naturale. Franţa, ca al doilea cel mai mare consumator de energie din Europa după Germania, deşi îşi alimentează locuinţele cu electricitate produsă de centralele nucleare, deoarece ţara produce puţin  petrol şi gaze naturale,  se bazează pe importuri pentru a satisface cea mai mare parte a consumului de combustibil fosil. 

În România..."totul va fi bine" la iarnă. Consumatorilor nu trebuie să le fie teamă, spun guvernanţii

Deşi mulţi români îşi fac griji că vor plăti mult la facturi sau că s-ar putea ajunge din nou la raţionalizare şi pene de curent ca în anii finali ai regimului ceauşist, guvernul dă asigurări că românii nu vor avea probleme cu gazul natural la iarnă: „Am depăşit inclusiv ţinta pe care ar fi trebuit să o avem la 1 septembrie 2022”, spune ministrul Energiei, Virgil Popescu. 

Şi premierul Nicolae Ciucă dădea asigurări în iulie că România nu va suferi de frig la iarnă.

La sfârşitul săptămânii trecute, "România avea cu 200 de milioane de metri cubi de gaz peste ceea ce avea în depozite anul trecut", a declarat premierul pe 27 iulie 2022. 

Cum stă România cu producţia energiei? 

România a suferit un declin semnificativ în producţia de energie de toate tipurile după 1989 şi avea producţie crescută în anii 80 în condiţile în care penele de curent erau ocazionale.A înregistrat o scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55%

În prezent, populaţia ţării este de 19 milioane de locuitori. 

Energia electrică este obţinută din: 

• Cărbune (25%)
• Gaze şi petrol (17%)
• Hidrocentrale  (28%)
• Energia nucleară (18%)
• Eoliană. (10%)
• Fotovoltaice (2%)
• Biomasă (>1%)

Româna are şapte hidrocentrale:

• Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costeşti
• Centrala hidroelectrică din Timişoara
• Centrala hidroelectrică Lotru-Ciunget
• Centrala hidroelectrică Râul Alb
• Hidrocentrala Peleş
• Porţile de Fier I
• Porţile de Fier II

În 2019 a produs 3.032 megawatti din energie eoliană. 

În 2018 a produs 1,377 megawatti din energia solară. 

Energia nucleară este de 1.400 MW datorită unei centrale nucleare active cu două reactoare de la Cernavodă, ceea ce reprezintă aproximativ 18% din capacitatea naţională de generare a energiei electrice a ţării. Aceasta face ca România să fie al 24-lea cel mai mare utilizator de energie nucleară din lume .

Cu 10 rafinării şi o capacitate totală de rafinare de aproximativ 80.100 m 3 /zi, România are cea mai mare industrie petrolieră din regiunea Europei de Est.

• Rafinăria Arpechim , ( Petrom / OMV ),  11.000 m3 /zi 
• Rafinăria Astra , ( Interagro ),  3.200 m 3 /zi 
• Rafinăria Petrobrazi , ( Petrom / OMV ), 14.000 m3 /zi 
• Rafinăria Petromidia Constanţa , ( Rompetrol ),  16.000 m3 /zi
• Rafinăria Petrotel Lukoil , ( LUKOIL ), 10.800 m 3 /zi
• Rafinaria Petrolsub Suplacu de Barcău , ( Petrom / OMV ), 2.400 m 3 /zi 
• Rafinaria RAFO Oneşti , ( Calder A ), 11.000 m3 /zi 
• Rafinaria Steaua Romană Câmpina , ( Omnimpex Chemicals ),   2.400 m3 /zi 
• Rafinăria Vega Ploieşti , ( Rompetrol ),  3.200 m 3 /zi 

În ce priveşte producţia de gaz, deşi a intrat în declin după prăbuşirea regimului comunist, România are rezerve  de gaze naturale în cantitate de 726 miliarde de metri cubi  şi se află pe locul 30 la nivel global şi pe locul 2 în rândul ţărilor cu gaze naturale. 

Aproximativ 75% din resursele de gaze naturale ale României sunt situate în Transilvania, în special în judeţele Mureş şi Sibiu . 

Cel mai mare zăcământ de gaze naturale din România este cel din Deleni descoperit în 1912 şi situat în comuna Băgaciu din judeţul Mureş cu rezerve de 85 de miliarde de metri cubi .

Alte zăcăminte de gaze importante includ zăcământul de gaz Filitelnic(40 bcm – 1.430 bcft), zăcământul de gaze Roman-Secuieni ,  zăcământul de gaze Voitinel, zăcământul de gaze Gherceşti  şi zăcământul de gaze Sărmaşel. 

România mai dispune de zăcăminte de gaze de şist în Marea Neagră, iar ministrul Energiei Virgil Popescu a anunţat că exploatarea gazelor a început. 

„Cei de la Romgaz vor finaliza în cel mai scurt timp preluarea perimetrului Neptun Deep, de la cei de la Exxon. Prin această tranzacţie, cei de la Romgaz preiau şi tehnologia şi contractele aferente pentru începerea lucrărilor, ca în 2026 să avem deja gaze naturale, pentru a fi folosite cât mai mult în România”, a adăugat ministrul Energiei.

Pe 23 mai, Ministrul Energiei Virgil Popescu a anunţat   împreună cu secretarul adjunct american al Departamentului pentru energie David Turk şi Charge d”Affairs al SUA, David Muniz, amplasamentul primului reactor modular mic (SMR) din România,care va fi pe fosta termocentrală de la Doiceşti, jud.Dâmboviţa.

În 2021, România şi SUA au încheiat un acord privind construirea unor reactoare nucleare  modulare de mici dimensiuni până în 2028.

„Preşedintele Biden şi preşedintele Iohannis au anunţat planuri privind construirea în premieră a unei uzine de reactoare modulare de mici dimensiuni în România, printr-un parteneriat cu firma americană NUScale Power, aducând cea mai nouă tehnologie nucleară civilă într-o parte esenţială a Europei", a anunţat Preşedinţia SUA la evenimentul climatic COP26 Glasgow. 

Este România afectată de sistarea livrării gazului rusesc în Europa? Franţa se află la finalul celei de-a doua Epoci Frumoase? 

România nu are contract direct cu Gazprom spre deosebire de Bulgaria, Germania, Polonia, Suedia, Danemarca, Finlanda, dar cumpără gaz rusesc prin firme intermediare din Bulgaria, Turcia şi Ungaria prin TurkStream sau prin firme înregistrate din Cipru şi Elveţia.

Prin urmare, România nu va la iarnă la fel de grav afectată ca Germania, transmite Europa Liberă România. 

Pe de altă parte, ne ajută, în mod ironic, sărăcia. 

Avem o infrastructură învechită, mare parte din populaţie trăieşte la limită, agricultura şi industria sunt la pământ, urbanizarea este scăzută în raport cu media europeană,  multe sate nu au curent electric, căldură, apă şi nici acces la internet, deci faptul că nu avem cerinţe echivalente cu cele ale populaţiei franceze sau cu cea a unei ţări dezvoltate, îi salvează  pe românii din mediul urban de facturile mari la energie şi de o posibilă penurie ce putea să ducă a economisirea consumului, poate chiar la raţionalizarea energiei care să ne reaminteacă de coşmarul ultimilor ani de comunism. 

Franţa, după cum îndeamnă Macron, trebuie să-şi coboare pretenţiile la consum şi la nivelul de trai fiindcă se află în "etapa finală a ceea ce ar putea părea sfârşitul abundenţei" din cea ce ar putea rămâne în istoria francezilor ca a doua Epocă Frumoasă (La Deuxième Belle Époque) care a început în 1958 şi s-a încheiat în 2020. 

Aşadar, Franţa îşi îndeamnă cetăţenii la reducerea consumului mai degrabă din cauza schimbărilor climatice, dar şi a dezavantajelor globalizării - comerţul mondial perturbat de războiul din Ucraina, efectele pandemiei şi   afectarea producţiei germane ca urmare a încetării livrării de gaz rusesc, aceşti patru factori îi vor afecta grav economia şi stilul de viaţă în anii următori, indiferent de câtă energie produce.