FT: Isărescu crede că riscul de extindere a problemelor Greciei în regiunea balcanică este limitat

Isărescu a arătat că băncile membre în Iniţiativa de la Viena au rezistat crizei financiare mondiale şi crizei politice din România din 2009, iar în prezent sunt supuse unui al treilea test.

Grupurile-mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin cu operaţiuni în România au semnat, în august 2009, scrisori bilaterale de angajament pentru menţinerea nivelului expunerii pe piaţa românească şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor peste 10%, după ce, în martie, FMI obţinuse la Viena un acord global al acestora.

Băncile trebuie să îşi menţină expunerea pe România de la nivelul de la 31 martie 2009 până la finele lunii aprilie 2011.

Acordurile au fost semnate de Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit, care deţin 70% din piaţa din România.

Temerile că băncile elene ar putea retrage lichidităţi din sucursalele din Balcani se atenuează, odată cu reducerea îngrijorării privind intrarea în incapacitate de plată a Greciei.

Persistă însă incertitudinile referitoare la riscurile la care sunt expuse băncile elene, în condiţiile în care criza datoriilor continuă.

Afectate de un deficit de lichidităţi pe piaţa din Grecia, băncile elene ar putea fi nevoite, din cauza problemelor legate de împrumuturi, să retragă active din România, Bulgaria şi Serbia, consideră analiştii.

"Există riscul ca băncile elene să fie supuse unor presiuni sporite şi să fie mai puţin dispuse să finanţeze subsidiarele din sudul Europei", a declarat Neil Shearing, analist la Capital Economics.

În pofida ajutorului promis de Uniunea Europeană, situaţia din Grecia s-ar putea înrăutăţi, pentru sectorul privat, inclusiv pentru băncile care depind de finanţare din partea Băncii Centrale Europene.

"Sectorul bancar va fi influenţat de problemele financiare ale Greciei", a declarat Marinos Stratopoulos, preşedinte al băncii sârbe Vojvodjanska Banka, preluată de National Bank of Greece (NBG) în urmă cu patru ani.

Bancherii susţin că nu intenţionează să se retragă din regiunea cu potenţial de dezvoltare pe termen lung.

Cele mai mari patru bănci din Grecia sunt în continuare profitabile, în pofida creşterii puternice a creditelor neperformante.

"Angajamentul pe aceste pieţe se menţine. Există în mod cert o problemă privind finanţarea pe termen scurt, în condiţiile în care transferurile de fonduri de la grupurile-mamă vor fi constrânse de situaţia din Grecia", a arătat Ioanna Telioudi, şef al departamentului de cercetare la compania HSBC Pantelakis Securities din Atena.

NBG, EFG Eurobank, Alpha Bank şi Piraeus Bank au, împreună, peste 1.200 de sucursale în România, Albania, Bulgaria şi Serbia.

Băncile concurente din Austria şi Italia deţin active bancare mai mari în Balcani, dar băncile elene continuă să fie stabile, cu active de aproape 70 de miliarde de euro, respectiv 15% din total.

Toate aceste bănci au participat la Iniţiativa de la Viena, acord convenit cu FMI pentru menţinerea expunerilor subsidiarelor din regiune pentru cel puţin doi ani.

Iniţiativa a avut rolul să atenueze temerile privind o retragere bruscă a activelor, în timp ce FMI a acordat României, Serbiei şi Bosniei fonduri de ordinul miliardelor de euro, prin acorduri stand-by.

În România, două dintre primele zece mari bănci sunt din Grecia (n.r. Alpha Bank şi EFG Bank prin Bancpost) şi reprezintă 15% din activele bancare totale din ţară, potrivit analizei.

În Bulgaria, patru instituţii elene sunt în topul primelor zece instituţii financiare şi deţin 30% din activele bancare totale, iar guvernatorul băncii centrale a intervenit pentru a tempera îngrijorarea guvernului privind o posibilă criză de lichidităţi.

În Serbia, băncile elene deţin peste 15% din activele totale, iar surse bancare au spus că autorităţile urmăresc cu atenţia situaţia din Grecia.

Cele trei economii ar putea înregistra o creştere economică modestă în acest an, anticipează analiştii.

"Credem că criza s-a încheiat. Cererea de împrumuturi este în creştere şi intenţionăm să reluăm extinderea agresivă", a declarat un director al NBG.

Puţini analişti se aşteaptă la revenirea la o rată de creştere a operaţiunilor de creditare cu 60%-70%, ritm înregistrat în regiunea balcanică la jumătatea anilor 2000.

Bancherii mizează totuşi pe accelerarea activităţilor în regiune, comparativ cu Europa Centrală.

Companiile elene, în special băncile, au investit în statele balcanice peste 12 miliarde de euro. În ultimul an, investiţiile au scăzut puternic, dar companiile nu s-au retras din regiune.