Fugarii sunt aduşi în ţară pe banii contribuabililor români. Suma cheltuită de stat în 2023

„Agenda Guvernului a setat ca prioritate pentru Ministerul Justiţiei pe care îl conduc de 10 luni diminuarea fenomenului fugarilor. Am avut nenumărate demersuri şi iniţiative la acest capitol. Astăzi facem un nou pas în depăşirea anumitor sincope cu privire la fugari. Este vorba despre un proiect de lege adoptat de Guvern care presupune un lucru de bun simţ şi absolut normal într-un stat de drept: dacă ai fugit din ţară şi ai avut bani să eviţi executarea pedepsei în penitenciarele româneşti, atunci când eşti adus de statul român înapoi în sistemul penitenciar prin punerea în aplicare a Mandatului European de Arestare, prin extrădare vei scoate bani din buzunar”, a declarat Alina Gorghiu.

Ea susţine că proiectul se referă strict la persoanele urmărite internaţional.

„Sunt două situaţii, două ipoteze practic, pe care le prevede legea. Când fugarul se sustrage de la urmărire penală sau judecată şi situaţia a doua, când fugarul se sustrage de la executarea pedepsei. Asta înseamnă că este deja condamnat definitiv şi are o hotărâre definitivă a instanţei din România. În primul caz, când fugarul se sustrage de la urmărirea penală sau judecată, cheltuielile care revin statului român în cazul în care persoana s-a sustras urmăririi penale sau judecăţii, vor fi avute în vedere la stabilirea cheltuielilor judiciare, de către instanţa de executare, conform prevederilor Codului de procedură penală. Practic, aceste cheltuieli din cauza respectivă devin cheltuieli de judecată şi se suportă de inculpat prin hotărârea definitivă de condamnare”, a precizat ministrul.

Alina Gorghiu susţine că aceste cheltuieli se referă nu doar la acest capitol strict al fugarilor, se referă la cooperarea judiciară penală internaţională în tot ceea ce înseamnă domeniul penal. Adică reglementează şi cum se procedează, şi cum se cooperează judiciar pentru audierea unui martor care se află în străinătate, de exemplu. Sau dacă este nevoie de o audiere prin videoconferinţă.

„Revenind la aceste cheltuieli care se află în sarcina statului şi pot fi ocazionate de transferul persoanelor de pe teritoriul statului în care a fugit pe teritoriul României, avem următoarele categorii: indemnizaţii şi remuneraţii ale martorilor şi experţilor, precum şi cheltuielile de călătorie şi şedere, cheltuieli ocazionate de remiterea anumitor obiecte, cheltuieli ocazionate de transferul persoanelor pe teritoriul statului solicitant sau la sediul unei autorităţi judiciare, cheltuieli ocazionate de tranzitul unei persoane de pe teritoriul unui stat străin sau de la sediul unei autorităţi judiciare către un stat terţ, cheltuieli ocazionate de recurgerea la o videoconferinţă pentru a duce la îndeplinire o solicitare de asistenţă judiciară sau orice altă cheltuială considerată drept extraordinară de statul solicitat în funcţie de mijloacele umane sau tehnologice pe care le-am utilizat pentru a îndeplini această cerere”, a explicat ministrul Justiţiei.

Ea a spus că, în cea de-a doua situaţie, când fugarul se sustrage de la executarea pedepsei, pentru recuperarea cheltuielilor ocazionate de aducerea în ţară a persoanei solicitate, a persoanei extrădate sau extrădabile, după caz, autorităţile din România au drept de regres, la instanţa civilă competentă.

„Această cauză se va judeca cu celeritate şi va fi acţiunea scutită de taxă de timbru. Categoriile de cheltuieli vor fi stabilite printr-o hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei sau la propunerea Ministerului Afacerilor Interne. De de? Aceste două ministere sunt cele care avansează cheltuielile cu fugarii. În această situaţie, ca să fie şi mai simplu spus, cheltuielile făcute cu aducerea fugarului condamnat definitiv în ţară vor fi recuperate printr-o acţiune separată în instanţa civilă iar titularul acţiunii va fi ministerul care a avansat cheltuielile.Vreau să vă dau, cu titlu de exemplu, tipurile de cheltuieli care vor fi suportate de fugar în această ipoteză: costul biletelor de avion, cazarea escortei, eventuale cheltuieli de transport suportate de escortă, cazare la sediul autorităţii judiciare străine, cheltuieli generate de aeroport şamd”, a arătat Alina Gorghiu.

Ea spune că, doar la nivelul anului 2023, statul român a scos din buzunare 10.025.000 lei pentru 803 persoane aduse în ţară: „O sumă relevantă care ar putea fi redirijată către sistemul penitenciar, către noi sedii de instanţe, modernizarea lor şamd”.