Reducerea datoriei Greciei prin „haircut” nu va rezolva problemele ţării

„Grecia consumă considerabil mai mult decât produce, iar bugetul public are deficite mari. Atâta timp cât asta nu se schimbă, un haircut nu va conduce la nicio îmbunătăţire reală”, a declarat Weidmann pentru ziarul Bild am Sonntag, preluat de Reuters.

Liderii europeni încearcă să ajună la un acord pentru un al doilea pachet de finanţare externă a Greciei, care să permită statului să-şi consolideze finanţele publice înainte de a reveni pe pieţele financiare. Totodată, autorităţile UE încearcă să prevină escaladarea crizei datoriilor de stat în ţările de la periferia zonei euro.

Revista germană Der Spiegel scrie, în ediţia de sâmbătă, citând surse apropiate ministerului german al Finanţelor, că Grecia şi-ar putea reduce datoria publică cu 20 miliarde euro prin răscumpărarea de obligaţiuni „la preţul pieţei” în cadrul unui nou program de bailout.

Exit-POLL alegeri federale în Germania. Victorie pentru alianţa CDU/CSU / Cine sunt pierzătorii şi câştigătorii în urma scrutinului / Reacţiile liderilor germani / Lidera AfD: „Cancelarul interimar Merz nu va rezista patru ani fără noi”

Dezbatere cu scântei la Sofia pe tema apei. Va salva Bulgaria nordul Greciei? Atena vrea să primească apă din munţii bulgari pentru a-şi menţine agricultura în viaţă

Ministerul german de Finanţe a refuzat să comenteze informaţiile.

Potrivit datelor Eurostat, Grecia avea la finele anului trecut o datorie guvernamentală de 328,58 miliarde euro, echivalentul a 142,8% din Produsul Intern Brut.

Wolfgan Franz, preşedintele Consiliului German al Experţilor Economici, a declarat pentru revista Focus că un haircut al datoriilor Greciei este „inevitabil şi justificat”.

„O posibilitate ar putea fi ca actualul mecanism european de bailout EFSF să deruleze swap-uri, la discounturi semnificative, între obligaţiuni elene şi obligaţiuni emise şi garantate de fond”, a afirmat Franz, profesor de economie la Universitatea din Mannheim.

Banca Centrală Europenaă (BCE) se opune în continuare cu vehemenţă oricărei forme de default (incapacitate de plată) în rândul statelor din zona euro.

Instituţia se teme că problemele care au lovit Grecia, Irlanda şi Portugalia s-ar putea răspândi rapid către alte ţări europene cu datorii mari în cazul unui default.