Furtul de păduri continuă, în ciuda măsurilor luate. Guvernul a aprobat modernizarea sistemului de urmărire a materialului lemnos

Defrişările ilegale s-au înmulţit alarmant în ultima vreme, spun activiştii de mediu. În timp ce autorităţile erau ocupate să combată pandemia, hoţii de lemne au avut mână liberă la tăiat. 

Iulian este pădurar de 24 ani, la Ocolul Silvic Dăbuleni. Păzeşte 132 de hectare de pădure aflată în proprietatea statului şi spune că nu poate să le facă faţă hoţilor de lemne. Estimează că, sub ochii lui, în ultimii ani, au fost defrişate ilegal între 400 şi 600 de hectare de pădure,în această zonă. Hoţii fură des, dar în cantităţi mici, aşa că se aleg doar cu amenzi pe care nu le plătesc.

„Pe noi, aici, mai puţin ne ajută acel sistem SUMAL. Am 2 kilometri jumate din sudul cantonului pân-n nordul cantonului. Folosesc mai nou fierăstraie electrice, drujbe alimentate pe acumulator electric, care nu produc zgomot”, spune Iulian. 

La insistenţele activiştilor, Guvernul a aprobat recent operaţionalizarea sistemului de urmărire a materialului lemnos. Activisul Antoniu Bumb spune că avem hărţi satelitare, avem alerte care se pot realiza imediat ce o pădure se taie ilegal, însă le avem doar teoretic. Totodată avem şi posibilitatea să urmărim prin GPS camioanele care ies din pădure şi merg în spre fabrici şi tot teoretic avem puncte strategice de supraveghere prin camere video a transporturilor.

„În acest moment nu există decât ca intenţie aceste lucruri minunate pe care tehnologia le poate aduce. S-a tăiat şi acum s-a tăiat şi înainte dintr-un simplu motiv pentru că nu se supraveghează electronic pădurea. Sperăm ca tot ceea ce am cerut noi să fie transparent pentru public prin Inspectorul Pădurii. Este inutil ca un sistem modern cum sperăm să fie noul SUMAL să ofere informaţii doar autorităţilor. Pentru că nu putem să avem încredere deplină în autorităţi. Este nevoie ca societatea civilă să se poată implica şi asta se poate face prin Inspectorul Pădurii, care este o interfaţă pentru public”, crede Antoniu Bumb, campaigner Declic.

Dacă toate acestea ar fi implenentate, aşa cum a promis acum Guvernul, ar transforma SUMAL-ul într-un instrument eficient de urmărire a exploatărilor forestiere, spune activistul. Încă de anul trecut Ministrul Mediului a anunţat schimbări la acest sistem care urmăreşte defrişările. Chiar şi aşa în 2019 s-au tăiat peste 40 de milioane de metri cubi de lemn, din care jumătate a fost defrişat ilegal.

În acest moment în ţara noastră sunt întegistrate peste 6000 de firme care se ocupă de exploatarea lemnului. Numai anul trecut specialiştii au evaluat un câştig în valoare de 2,5 miliarde de euro în urma defrişărilor. Judeţele în care s-a tăiat cel mai mult în ultimii ani sunt Suceava, Harghita, Maramureş şi Cluj.