G7 va înfiinţa un organism de supraveghere a marilor bănci internaţionale

G7 va anunţa măsurile vineri, la o reuniune care va avea loc la Washington, ca reacţie la criza de pe pieţele financiare internaţionale care ar putea genera, în total, pierderi şi reevaluări în scădere ale activelor de până la 1.000 de miliarde de dolari.

Miniştrii de Finanţe şi reprezentanţii băncilor centrale din G7 vor discuta în timpul reuniunii măsurile necesare pentru rezolvarea crizei, pe baza recomandărilor Forumului pentru Stabilitate Financiară, înfiinţat de grup.

Printre principalele propuneri ale Formului se află şi crearea, până la sfârşitul anului, a unei echipe de supraveghere a celor mai mari bănci internaţionale.

"Planul, dacă va fi aplicat, va minimiza posibilitatea reapariţiei problemelor cu care ne-am confruntat", a declarat David McCormick, subsecretar al Trezoreriei americane, însărcinat cu Afacerile Internaţionale, citat de publicaţia Wall Street Journal.

Recomandările forumului includ îmbunătăţirea, până în luna iulie, de către autorităţile de reglementare naţionale, a regulilor pe care băncile trebuie le respecte în prevenirea deficitului de lichidităţi. Băncile trebuie, de asemenea, să efectueze "teste de stres" pentru a se asigura că pot obţine capital, în caz de urgenţă.

Până la sfârşitul anului, trebuie să fie formată o echipă care să includă reprezentanţi ai celor mai importante state, care să monitorizeze cele mai mari bănci, implicate în operaţiuni internaţionale.

Băncile şi companiile care desfăşoară operaţiuni de tranzacţionare trebuie să facă publice riscurile la care sunt expuse pe pieţele instrumentelor financiare complexe, cum sunt cele garantate prin credite ipotecare riscante (subprime).

Comitetul Basel pentru Supraveghere Bancară, organism internaţional de reglementare, trebuie să ceară băncilor să mărească rezervele obligatorii de capital, ca protecţie faţă de prăbuşirea unor instrumente financiare complexe şi a unor investiţii care nu sunt incluse în balanţa lor contabilă. Băncile trebuie, totodată, să dezvăluie existenţa fondurilor prin intermediul cărora efectuează plasamente riscante.

Agenţiile de rating trebuie să facă distincţie între calificativele acordate instrumentelor financiare obişnuite, precum obligaţiunile municipale sau corporatiste, de cele atribuite investiţiilor complexe.

Investitorii trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru controalele interne privind situaţia lor financiară, astfel încât să se asigure că ratingurile reflectă riscurile plasamentelor efectuate.

În ultimele luni, bănci importante au anunţat pierderi şi revizuiri în scădere ale activelor în valoare de mai multe zeci de miliarde de dolari, ca urmare a expunerii la piaţa creditelor ipotecare riscante din Statele Unite, care s-a dezvoltat puternic în ultimii cinci ani.

În Statele Unite, Rezerve Federală (Fed) a fost nevoită să sprijine preluarea de urgenţă a băncii de investiţii Bear Stearns, aflată în pericol de faliment în urma deficitului de lichidităţi, de către JP Morgan.

Germania a anunţat, miercuri, un prim caz de faliment, cel al unei băncii mici de investiţii, Weserbank, care nu a mai fost capabilă să îşi acopere costurile operaţionale.

Fondul Monetar Internaţional a anunţat, marţi, că problemele de pe pieţele de creditare s-ar putea extinde, aducând pierderile totale din sectorul financiar la aproape 1.000 de miliarde de dolari.