“Legiuitorul a dorit o colaborare mai bună între marile lanţuri de magazine şi producători şi o cunoaştere mai bună atât a intereselor comercianţilor, cât şi a producătorilor. Eu zic că este un lucru bun. Nu ar fi nici un motiv de infringement. Sigur că, dacă autorităţile vor găsi modalităţile de explicare la nivelul UE, explicare atât din punct de vedere etic, cât şi legislativ, cred că nu ar trebui să fie nici o problemă de infringement”, a declarat Ilie Van.
Acesta a explicat faptul că legea a vizat patru aspecte: eliminarea practicilor abuzive a marilor lanţuri comerciale, stabilirea unor termene de plată pentru produsele proaspete şi cele care nu sunt proaspete, etichetarea cărnii conform legislaţiei UE şi o colaborare mai strânsă între marile reţele comerciale şi fermieri, prin aprovizionarea marilor lanţuri de magazine cu produse din lanţul scurt (nu numai produse româneşti, ci şi cele din ţările vecine).
“Legea privind 51% produse din lanţul scurt are mai multe componente. Una dintre acestea este eliminarea practicilor abuzive ale marilor reţele comerciale, care impun taxe pentru servicii pe care deseori nu le prestează şi care afectează fermierii”, spune Van.
Preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) susţine că, în cazul termenelor de plată se ajunge ca la produsele proaspete producătorii să primească banii după 40-45 de zile de la livrare, creditând astfel marile lanţuri comerciale.
“Cât priveşte etichetarea cărnii, nu a produselor procesate, aceasta trebuie să se facă conform legislaţiei comunitare. Însă nici astăzi marile magazine nu respectă aceste reguli”, arată Van.
Recent, Comisia Europeană a atenţionat autorităţile române că legea care obligă marii comercianţi să vândă 51% produse care provin de pe lanţul scurt încalcă legislaţia comunitară.