GÂNDUL: Ce gaură face în buget revoluţia fiscală a PSD. Riscurile majore identificate de Consiliul Fiscal în proiectul propus de Finanţe

„Analizat în izolare, impactul pachetului de modificări fiscale implică o pierdere de circa 5,2 miliarde de lei, în timp ce o evaluare a măsurilor de compensare identificate în Nota de fundamentare nu indică acoperirea în întregime a acesteia. Cu toate acestea, o asemenea abordare nu este potrivită – impactul identificat este condiţionat de ipotezele cu privire la creşterea salariilor brute care au drept sursă de provenienţă inclusiv creşterea masivă a remunerării salariaţilor din sectorul public în baza legii salarizării unitare, cu consecinţe majore asupra dimensiunii cheltuielilor bugetare”, se arată în opinia semnată de preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

ARTICOL GÂNDUL

Potrivit sursei citate, Consiliul fiscal nu poate certifica, în lipsa unei construcţii bugetare complete, respectarea ţintelor bugetare asumate prin Strategia Fiscal-Bugetară şi, în esenţă, nedepăşirea nivelului de 3% din PIB al deficitului bugetului general consolidat.

„Mai mult, Consiliul fiscal îşi reiterează obiecţiile cu privire la abordarea conform căreia plasarea persistentă în vecinătatea imediată a nivelul de referinţă de 3% ar fi un fenomen benign – nu doar că o astfel de abordare intră în flagrantă contradicţie cu regulile fiscale instituite de legislaţia naţională şi cea europeană (Braţul preventiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere, Compactul fiscal), dar o asemenea conduită vulnerabilizează poziţia finanţelor publice, privând-o de spaţiu fiscal în eventualitatea manifestării unor şocuri adverse. În acest sens, Consiliul fiscal consideră că propunerea de modificare a Codului fiscal este de natură să contribuie la lărgirea deficitului bugetar efectiv şi a celui structural”, se mai arată în document. 

CITEŞTE AICI INTEGRAL OPINIA CONSILIULUI FISCAL

Consiliul Fiscal apreciză că reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10% concomitent cu mutarea contribuţiilor sociale în sarcina angajatului (cu un rest de 2,25% la angajator sub forma contribuţiei asiguratorii pentru muncă) şi reducerea nivelului agregat al acestora cu 2 puncte procentuale nu contribuie decât de o manieră absolut marginală la reducerea poverii fiscale asupra muncii salariate, cel puţin la nivelul salariului mediu. Modificarea survine însă în ceea ce priveşte compoziţia veniturilor din impozitarea muncii, crescând puternic ponderea celor din contribuţii sociale în defavoarea celor din impozitul pe venit.

„Pierderea de venituri la nivelul bugetului  consolidat comparativ cu scenariul de bază provine practic în întregime din efectul combinat al reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru celelalte venituri decât cele de natură salarială (pensii, activităţi agricole, dobânzi, câştiguri de capital etc.), cu un impact de circa - 1,4 miliarde lei, majorarea deducerilor personale, cu un impact de -866 milioane lei, modificările ce survin la nivelul contribuţiilor sociale datorate de persoanele cu venituri independente (-642 milioane lei), modificările regimului de impunere a microîntreprinderilor (-214 milioane lei) şi , în fine, din transferurile mai mari către pilonul II pe care majorarea salariului brut le generează (în condiţiile în care cota transferată este presupusă a rămâne la un nivel efectiv de 5,85% în 2018, aceste transferuri ar creşte cu circa 2 miliarde lei)”, se arată în documentul semnat de Ionuţ Dumitru.

CITEŞTE CONTINUAREA ÎN GÂNDUL