Gândul: Cum vrea Banca Mondială să schimbe România. Concluziile unui raport secret

România are un buget cu venituri şi cheltuieli nerealiste care duce lipsă de credibilitate, cea mai mică absorbţie a fondurilor europene dintre ţările UE, o administraţie fiscală teritorială care creşte costurile de colectare şi care ar trebui înlocuită cu un sistem informatic bine pus la punct şi un call-center, se arată în evaluarea funcţională efectuată de Banca Mondială în sistemul de finanţe publice, în instituţii precum Ministerul de Finanţe şi ANAF.

Documentul obţinut de Gândul nu are caracter public şi este destinat boardului instituţiei şi oficialilor de la Bucureşti. Mai mult, potrivit Băncii Mondiale, companiile de stat ar trebui controlate direct de ministrul de Finanţe printr-o nouă agenţie sau direcţie aflată în subordinea acestui minister. Recomandările BM vor fi incluse, cel mai probabil, şi în cuprinsul viitorului acord de finanţare sau supraveghere pe care România a anunţat că vrea să îl semneze cu FMI, CE şi BM în 2011.

Buget de stat: nerealist şi supraestimat

• Bugetul României duce lipsă de credibilitate, fapt care afectează disciplina fiscală. Potrivit BM, "bugetul aprobat nu este un document credibil".
• Bugetul e bazat pe venituri nerealiste, supraestimate pentru a justifica nişte cheltuieli mari, spun experţii BM.
• Suplimentările bugetare sunt create din cauza adoptării unor legi aprobate în afara bugetului cărora li se dă o atenţie insuficientă în ceea ce priveşte impactul bugetar. Exemplele date în raport sunt eventuale majorări de pensii şi salarii.
• "Supraestimarea veniturilor a fost motiv pentru a permite, la presiunile politice, creşteri artificiale în avelopa de resurse disponibilă", se arată în documentul obţinut de Gândul.
• "Actualul buget al ţării, cum este el realizat, deviază semnificativ de la bugetul iniţial."
• Din cauza lipsei de credibilitate a bugetului de stat, nu există transparenţă şi predictibilitate, iar dezechilibrele fiscale şi bugetare au crescut, atrage atenţia Banca Mondială.
• Potrivit experţilor instituţiei internaţionale, în prezent, actualul buget al ţării este focusat pe cheltuielile fixe, fără o prioritizare a costurilor.

Ce soluţii propune Banca Mondială:

• Angajamente colective de la ordonatorii de credite cu privire la respectarea plafoanelor stabilite în buget, corelate cu priorităţile guvernului.
• Ministerul de Finanţe să aibă dreptul să ajusteze unilateral bugetele de cheltuieli propuse de ministere dacă acestea depăşesc plafoanele.
• Toate legile adopatate în timpul anului, cu impact semnificativ asupra bugetului de stat trebuie să conţină şi o analiză a acestui impact realizată de Ministerul de Finanţe. Paralel, Consiliul Fiscal trebuie autorizat să publice esti-mări separate asupra impactului fiscal al unor anumite legi, dacă neutralitatea fiscală ar fi încălcată.
• Ministerele trebuie să justifice noile iniţiative de proiecte şi să vină cu soluţii de cofinanţare din economiile proprii.
• Banca Mondială mai recomandă evaluări periodice ale cheltuielilor tu-turor ordonatorilor de credite.
• Modernizarea serviciilor prin auto-matizare şi informatizare. Integrarea sistemului de contabilitate şi raportare cu cel de plăţi.

Absorbţia fondurilor europene - România, pe ultimul loc între ţările UE 10

• România are cea mai slabă absorbţie a fondurilor UE dintre ţările UE10. La sfârşitul anului 2009 rata de contractare era de 38% din totalul proiectelor, iar cea de absorbţie, de 6%. Fără o accelerare a absorbţiei, potrivit regulei n+3, respectiv numărul de ani la dispoziţie pentru a cheltui banii alocaţi, din momentul contractării, pot avea consecinţe negative în anul 2011.
• La sfârşitul anului 2009 România realizase 19% dintre plăţi către proiectele contractate, în condiţiile în care media în ţările UE 10 este de 30%. Potrivit experţilor BM, asta sugerează că rata implementării proiectelor trebuie îmbunătăţită.
• Potrivit BM, în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, România trebuie să realizeze o ordonanţă prin care să prioritizeze alocarea şi transferul de personal în cadrul direcţiilor care se ocupă de implementarea proiectelor UE. În acest sens e nevoie de eforturi suplimentare în cazul Ministerului Transporturilor, unde este nevoie de o analiză imediată a nevoilor de personal.
• De asemenea, procedurile de aprobare a proiectelor trebuie reduse pentru a grăbi implementarea proiectelor mari, în special cele ale Ministerului Transporturilor.

Modernizarea administraţiei care se ocupă cu colectarea veniturilor - ANAF

• Potrivit Băncii Mondiale, principalele provocări ale ANAF sunt în special în îmbunătăţirea sistemului de colectare şi creşterea numărului de conformări voluntare în cadrul contribuabililor.
• Experţii BM atrag atenţia asupra reţelei extinse de direcţii teritoriale de finanţe, reţea care creşte costurile de colectare şi iroseşte mare parte din resurse pe procese de rutină.
• Potrivit Băncii Mondiale, plata taxelor şi impozitelor în România este o povară destul de mare pentru contribuabil, într-un raport al instituţiei, România situându-se pe locul 149 în lume din 183 de ţări, în ceea ce priveşte birocraţia şi timpul pierdut cu plata taxelor. Numărul total de taxe care trebuie plătite în România este de 113, mai spun experţii internaţionali.
• Garda Financiară, deşi efectuează anual un număr mare de controale, doar foarte puţine ajung în instanţă.
• Potrivit experţilor BM, mai exact, din câteva mii de cazuri pe an, foarte puţine ajung în instanţă, iar în 2009 au existat numai trei condamnări. "Acest lucru indică că există probleme serioase în fie selecţia cazurilor, sau fie în calitatea investigaţiilor", se arată în raport.

Ce sugerează Banca Mondială:

• Reducerea numărului plăţilor separate de taxe. Dezvoltarea unui sistem informatic pentru a reduce interacţiunea faţă în faţă cu plătitorul de taxe.
• BM mai recomandă ca, din momentul în care va exista un sistem informatic bine pus la punct, serviciile din teritoriu să fie înlocuite cu informaţii pe internet şi servicii de call-center.

Companiile de stat ar trebui controlate direct de Ministerul de Finanţe

• Controlul Ministerului de Finanţe asupra companiilor cu capital de stat este limitat, potrivit raportului Băncii Mondiale. "Bugetele companiilor sunt prezentate spre aprobare la MFP de ministere, şi este neclar felul în care aceste bugete au fost construite strategic", se mai arată în raport.
• Situaţia financiară a companiilor de stat cu pierderi poate crea dezechilibre care să afecteze bugetul de stat, spun experţii BM. Un exemplu sunt datoriile acumulate de aceste companii atât către bugetul de stat, cât şi către furnizori privaţi.

Ce propune Banca Mondială:

• Banca Mondială propune ca pe termen mediu MFP să joace un rol direct în gestionarea activelor statului, în special în organizarea companiilor de stat şi să monitorizeze datoriile. "România ar putea îmbunătăţi monitorizarea statului asupra companiilor la care este acţionar, prin înfiinţarea unui corp guvernamental care să se ocupe strict de monitorizarea lor. Noua entitate poate fi fie o direcţie în Ministerul de Finanţe, fie o nouă agenţie subordonată ministerului", se propune în raport.
• Noua instituţie se va ocupa de managementul eficient al companiilor de stat şi ar oferi o raportare periodică asupra performanţelor acestora.

Personalul - MFP are mai mulţi angajaţi decât Ministerul de Finanţe din Franţa sau Germania

• Ministerul de Finanţe are în pre-zent, potrivit datelor din raport, 1.867 de poziţii autorizate din care 1.432 sunt ocupate.
• "Numărul angajaţilor din această instituţie depăşeşte cu mult numărul angajaţilor din ministerele de finanţe din alte ţări europene precum Anglia , Germania sau Franţa".
• BM sugerează ca numărul angajaţilor din MFP să se reducă cu circa 200-300 de persoane, organigramă în care ministerul ar putea funcţiona.
• Potrivit Băncii Mondiale, sistemul de compensare la MFP este nedrept şi netransparent. "Bonusurile numeroase care se acordă şi care sunt inegal distribuite în cadrul ministerului reprezintă circa 30% din factura de personal a instituţiei".
• Potrivit experţilor BM, alocarea personalului în minister nu este în conformitate cu nevoile actuale. "Distribuţia de personal în direcţiile din minister este mai degrabă o consecinţă a unui istoric organizaţional decât o reflecţie a nevoilor curente", se atrage atenţia în raport.

Ce propune BM:

• Reducerea numărului de personal cu circa 200-300 de angajaţi.
• BM propune o rearanjare a resurselor umane bazată pe priorităţi strategice.