Gazele de şist ar putea pune capăt monopolului rusesc în Europa de Est

Companii precum Exxon Mobil, Chevron şi Talisman Energy conduc campania de explorare a gazelor din roci de şist, din Polonia până în România şi Bulgaria. Gazele naturale astfel obţinute ar putea acoperi cererea din regiune pentru aproape 80 de ani, potrivit Energy Information Administration (EIA), o agenţie guvernamentală americană, potrivit analizei Bloomberg.

Polonia, unde s-a investit cel mai mult în această tehnologie, a construit şapte puţuri din 124 planificate, iar rezultatele sunt în curs de evaluare.

O campanie de foraj derulată cu succes ar redesena "harta energiei" în Europa, un continent care depinde în mare măsură de Rusia, de unde se importă circa 25% din gazul consumat.

Eforturile de identificare a unor noi resurse de gaze sunt mai urgente ca oricând, după ce Germania a anunţat că va închide treptat, până în 2022, toate reactoarele nucleare de pe teritoriul său, şi pe măsură ce limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră devine tot mai dură.

"Nevoia Europei Centrale şi de Est de a încerca cel puţin să descopere dacă dispun de această resursă este mult, mult mai mare decât în Europa de Vest", comentează Oswald Clint, senior energy analist la Sanford C. Bernstein & Co., în Londra.

Preşedintele american, Barack Obama, a oferit, în prima sa vizită oficială în Polonia, efectuată luna trecută, expertiză privind tehnologia de extracţie a gazului de şist, folosită în numeroase state americane, din Texas până în Pennsylvania, pentru extragerea gazelor naturale din formaţiile de roci de şist.

Polonia vrea să înceapă producţia în mai puţin de zece ani, termen similar cu cel adoptat de Germania pentru închiderea celor 17 reactoare nucleare care produc 23% din energia electrică consumată de cea mai mare economie europeană.

EIA estimează că Europa de Est are rezerve de 7.100 miliarde metri cubi de gaze de şist. Numai Polonia ar putea "stă" pe 5.200 de miliarde de metri cubi, suficient pentru a acoperi consumul intern timp de 300 de ani.

"Condiţiile geologice din Polonia sunt fenomenale. Există un volum remarcabil de depozite de gaze", a declarat Ingo Kapp, fizician la centrul german de cercetare geologică GFZ, de la Potsdam, specializat în tehnologii de explorare.

Polonia a emis 86 de licenţe de explorare a zăcămintelor de gaze de şist. În luna aprilie, compania americană de explorare Marathon Oil a convenit să vândă 40% din drepturile comerciale asociate unui pachet de zece licenţe poloneze către grupul Nexen. O lună mai târziu, grupul francez Total a semnat un acord cu gigantul Exxon Mobil pentru a prelua 49% din drepturile comerciale pentru două licenţe din estul Poloniei.

Explorarea gazelor de şist este un procedeu controversat, deoarece presupune forarea a sute de puţuri şi fracturarea hidraulică a rocilor. Statul american New York a interzis temporar acest tip de explorare, pentru a dezvolta un set de reguli care să prevină contaminarea apelor cu chimicalele folosite în fracturarea hidraulică. Franţa a ameninţat că va retrage permisele de explorare a gazelor de şist.

Şi România, Ucraina, Ungaria şi Bulgaria au decis să promoveze explorarea gazelor de şist, însă progresele făcute până acum sunt mai modeste decât în Polonia.

Ucraina a semnat un acord cu Exxon Mobil şi negociază cu Royal Dutch Shell şi cu Chevron pentru explorarea rezervelor estimate de EIA la 1.200 miliarde metri cubi de gaze de şist.

Bulgaria a acordat luna trecută o licenţă de 30 milioane euro către Chevron, iar ministerul Energiei şi Economiei de la Sofia estimează rezervele de gaze de şist ale ţării la 1.000 miliarde metri cubi.

În România, grupul Chevron este interesat de explorarea gazelor de şist. Chevron deţine un perimetru de exploatare în zona Bârlad, cumpărat în toamna anului trecut de la firma Regal Petroleum cu 25 milioane dolari fără taxe.

Totodată, o companie sârbă deţinută de grupul rus Gazprom Neft va explora patru blocuri din vestul României în parteneriat cu o companie candiană, vizând şi gazele de şist.