Gazul este energia de tranziţie a României. Vin peste 10 miliarde de euro, dar avem nevoie de proiecte

Aceasta este una dintre cele mai importante concluzii din pri­ma zi a celei de-a zecea edi­ţii a ZF Power Summit, cel mai important eveniment de­dicat pieţei de energie, susţinut de platfoma me­dia a Ziarului Financiar.

Partenerii acestei ediţii aniversare au fost Engie, Ijdelea Mihăilescu, NNDKP, Nova Power & Gas, OMV Petrom, MOL, CEZ Group, Bondoc şi Asociaţii, Centrul Român al Energiei (CRE), Chimcomplex, Druid, Elec­tri­ca Furnizare, Enel, E.ON, Fondul Pro­prie­ta­tea, Hidroelectrica, Horvath & Part­ners, Nu­cle­ar­electrica, Photon Energy, Romgaz, SAS, Tinmar Energy, Transgaz şi Transelectrica.

„România este producător de gaze na­tu­rale şi avem nevoie de aceasta pentru a face tran­ziţia de la cărbune la energie verde“, a declarat Virgil Popescu, ministrul energiei, cel care a deschis ediţia aniversară a ZF Power Summit 2021.

Potrivit acestuia, nu este niciun dubiu pri­vind aprobarea schimbărilor la Legea offshore, cerute la unison de industria extrac­ti­vă astfel încât să demareze marile proiecte de investiţii în producţia de gaz nou din Marea Neagră.

„Adaptarea infrastructurii pentru gaz ar trebui să fie fie folosită şi dupa aceea. Hidro­genul reprezintă viitorul şi pentru România. Cred că este important ca tranziţia energetică să se facă conform unei scheme europene“, a de­clarat Frans Timmermans, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, prezent în cadrul evenimentului organizat de ZF.

Timmermans este omul cheie al tranziţiei ener­getice la nivelul UE, el fiind cel care conduce de la cel mai înalt nivel realizarea şi im­plementarea Green Deal şi a directivelor care vor asigura neutralitatea climatică la ni­velul anului 2050. Vicepreşedintele CE a fost însă extrem de clar în ceea ce priveşte viitorul industriei de cărbuni.

„Ca nepot de miner, trebuie să fiu bru­tal de sincer: nu există viitor în cărbune. Din punct de vedere economic, nu mai este cerere pentru cărbune. Industria nu are viitor, dar oamenii care lucrează în industrie au viitor“, a spus Frans Timmermans.

La rândul său, Eric Stab, CEO preşedinte & CEO al Engie România, a subliniat importanţa gazului pentru piaţa locală, făcând însă legătura şi cu zona de hidrogen, care se bucură în acest moment de o atenţie sporită ca parte a viitorului energetic european.

„S-a spus de mai multe ori astăzi aici că gazul natural are un rol important în tranziţia energetică. Am mai spus-o şi cu alte ocazii: ga­zul este energia de tranziţie a tranziţiei ener­getice. Însă ponderea acestuia în mixul ener­getic va scădea în timp şi va fi înlocuit cu gazele verzi“, a precizat Stab.

Potrivit acestuia, în total, în România, sunt 3,9 milioane de clienţi conectaţi la re­ţelele de distribuţie a gazului natural, adică 44% din totalul gospodăriilor din ţară.

„Dacă luăm în considerare toţi distribui­to­rii din România, reţeaua se poate extinde cu până la 130.000-150.000 de clienţi anual. Având în vedere că legislaţia s-a modificat, iar conectările trebuie realizate în mod gratuit, an­ticipăm un număr mai mare de cereri decât în anii anteriori. De când s-a adoptat legea, ve­dem o creştere de 4 ori a numărului de solicitări de racordare“, a atras însă atenţia CEO-ul Engie România.

„Suntem bucuroşi să vedem că există cerere, însă trebuie să ne asigurăm că tot procesul este gestionabil“, a mai spus CEO-ul Engie România.

Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, a precizat că dacă Legea Offshore va fi modificată, există şanse ca proiectul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră să înceapă producţie în 2024-2025.

„Acesta e un proiect de anvergură internaţională, durează ceva timp până când se bifează toţi factorii şi toate condiţiile. Durează circa 5 ani dezvoltarea acestui proiect. Trebuie însă să demarăm procesul, să aducem acest beneficiu economic României. Acest proiect face parte din procesul de tranziţie al României, este un proiect stabil care va oferi o redresare economică şi noi locuri de muncă“, a mai precizat Verchere.